Jurnaliștii de la Telegraph.md scriu că potrivit unor dezvăluiri făcute sub protecția anonimatului de participanți la aceste audieri, decizia ar fi fost fundamentată pe investigații și schimburi de informații realizate pe parcursul mai multor ani cu Serviciul de Informații și Securitate, precum și cu parteneri externi din state europene și instituții din Statele Unite, transmite Ultimelestiri.md.
Potrivit acelorași surse, evaluările ar fi vizat presupuse legături ale persoanelor declarate indezirabile cu organizația FETÖ, asociată cu predicatorul turc Fethullah Gülen, acuzată de autoritățile de la Ankara că ar fi responsabilă pentru tentativa de lovitură de stat din Turcia din 2016.
Conform legislației în vigoare la acea dată, Biroul pentru Migrație și Azil avea competența de a declara cetățeni străini drept persoane indezirabile pe teritoriul Republicii Moldova, în baza Legii privind regimul străinilor adoptate în 2010.
Legea permite instituției să emită astfel de decizii din considerente de securitate națională, cu posibilitatea de a restricționa divulgarea motivelor și cu dreptul persoanei vizate de a contesta decizia în instanță.
În cadrul procedurilor, Serviciul de Informații și Securitate poate recomanda declararea unor persoane ca indezirabile, iar instituția responsabilă de migrație emite decizia și organizează îndepărtarea acestora de pe teritoriul țării, cu sprijinul altor structuri ale statului.
Sursele citate susțin că măsurile luate în 2018 ar fi fost rezultatul unor evaluări interne privind influența organizației FETÖ în Republica Moldova, desfășurate în perioada 1993–2018, inclusiv în baza informațiilor furnizate de parteneri externi din Europa de Sud-Est, statele CSI și Statele Unite.
Potrivit unor evaluări interne, influența mișcării asociate cu Fethullah Gülen ar fi început în Republica Moldova încă din 1993, odată cu deschiderea unei rețele de licee private. În cadrul acestor instituții, cadre didactice străine ar fi desfășurat activități extracurriculare cu caracter ideologic sau religios și ar fi organizat deplasări internaționale pentru elevi.
De asemenea, unele surse afirmă că profesori străini ar fi colectat informații despre mediul politic și instituțiile statului prin intermediul discuțiilor cu părinți ai elevilor care ocupau funcții publice. Informațiile ar fi fost ulterior transmise către structuri externe, inclusiv prin intermediul unor canale din Austria.
Totodată, de-a lungul activității acestor instituții, unele cadre didactice ar fi fost suspectate de comportamente considerate nepotrivite în raport cu elevii.
Potrivit unor surse apropiate cazului, Serviciul de Informații și Securitate ar fi monitorizat activitățile respectivei organizații încă din anii ’90, identificând elemente ideologice și influențe externe. Ulterior, printre profesorii turci ar fi fost identificați și ofițeri sub acoperire ai serviciilor de informații externe ale Turciei, unul dintre aceștia recunoscând activități de colectare a informațiilor sub acoperirea funcției de profesor.
În septembrie 2018, șapte profesori turci au fost îndepărtați de pe teritoriul Republicii Moldova și transportați în Turcia. Aproximativ un an mai târziu, în august 2019, în perioada guvernării de coaliție a Blocului ACUM și PSRM, Procuratura municipiului Chișinău a inițiat o anchetă penală privind presupuse acțiuni ilegale ale Biroului pentru Migrație și Azil și ale Serviciului de Informații și Securitate.
Cazul a fost analizat și într-un raport special al Oficiul Avocatului Poporului, care a constatat că deciziile de declarare a profesorilor drept persoane indezirabile au fost emise în baza competențelor prevăzute de lege. Totuși, raportul a indicat că procedura de aplicare a acestor decizii ar fi fost realizată într-un mod accelerat, fără respectarea tuturor etapelor prevăzute de legislație.
Potrivit documentului, expulzarea a fost executată în aceeași zi în care au fost emise deciziile, fără ca persoanele vizate să beneficieze efectiv de posibilitatea de a contesta decizia înainte de executarea ei. De asemenea, unele dintre persoanele vizate aveau cereri de azil sau proceduri de protecție internațională aflate încă în examinare.
Raportul a concluzionat că modul în care a fost realizată îndepărtarea cetățenilor turci ar fi echivalat cu o extrădare mascată sau un transfer forțat realizat în afara cadrului procedural obișnuit și a recomandat autorităților revizuirea procedurilor privind declararea persoanelor indezirabile.
După transferul lor în Turcia, profesorii au fost anchetați și judecați pentru presupuse legături cu mișcarea lui Fethullah Gülen. Instanțele turce au pronunțat condamnări la pedepse cuprinse, potrivit relatărilor din presă și rapoartelor organizațiilor pentru drepturile omului, între aproximativ 7 și 12 ani de închisoare.
În timp, situația unora dintre aceștia s-a schimbat. O parte au fost eliberați după executarea unei părți din pedeapsă sau în urma procedurilor de apel, însă majoritatea continuă să se afle în Turcia.
După hotărârea pronunțată în 2019 de Curtea Europeană a Drepturilor Omului, prin care Republica Moldova a fost condamnată pentru expulzarea profesorilor, autoritățile de la Chișinău au anulat deciziile de declarare ca persoane indezirabile. Această decizie le-a redat dreptul de a reveni în Republica Moldova.
Cel puțin unul dintre profesorii expulzați a revenit ulterior în țară, în timp ce ceilalți rămân în Turcia sau sunt implicați în continuare în proceduri judiciare.
