În acest context, Cristina Pereteatcu a prezentat în cadrul unei reuniuni organizate de Ministerul Federal pentru Economie și Energie al Germaniei și AHK România perspectivele cadrului legal care permite dezvoltarea lanțului de aprovizionare cu hidrogen și oportunitățile de a investi în utilizarea hidrogenului în Republica Moldova, transmite Ultimelestiri.md.
Potrivit secretarei de stat, în prezent, nu este planificată o strategie dedicată de dezvoltare a energiei pe bază de hidrogen, însă hidrogenul regenerabil este luat în considerare pentru perioada post-2030 pentru a spori securitatea energetică, a sprijini integrarea surselor de energie regenerabilă și a contribui la decarbonizarea transporturilor, acolo unde este posibil.
„Pentru aceasta va fi nevoie de transpunerea Directivei UE privind normele comune pentru piețele interne de gaze regenerabile, gaze naturale și hidrogen și de modernizarea infrastructurii existente de transport și distribuție a gazelor naturale pentru a permite integrarea gazelor naturale din surse regenerabile”, au explicat reprezentanții Ministerului Energiei.
Secretara de stat a prezentat și unul dintre proiectele de interes pentru Republica Moldova în domeniul utilizării hidrogenului. Unul dintre acestea este promovat de Vestmoldtransgaz, operatorul sistemului de transport a gazelor naturale, și presupune creșterea capacității de transport și integrarea hidrogenului pe ruta transbalcanică în contextul Inițiativei Coridorului Vertical.
Conform cercetărilor, injectarea de hidrogen în concentrații scăzute, de la 5% la 20%, nu necesită modificări majore ale echipamentelor consumatorului final.
Strategia energetică a României prevede rolul țării ca hub regional pentru producția și transportul hidrogenului verde, în special în cooperare cu Republica Moldova. Autoritățile declară că piața românească pentru hidrogenul verde este în dezvoltare și se așteaptă ca țara să atragă până la 775 de milioane de euro în investiții pe termen lung în instalații de electroliză.
