Documentul, elaborat de experta Grupului de Experți în domeniul Justiției (GEJ), Angela Popil, analizează impactul reformei asupra judecătorilor, procurorilor, Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), Consiliului Superior al Procurorilor (CSP), organelor specializate ale acestora, precum și asupra personalului instanțelor, al Procuraturii și al instituțiilor conexe actului de justiție, transmite Ultimelestiri.md.
Potrivit IPRE, proiectul conține elementele unei reforme necesare, întrucât simplifică sistemul de salarizare, consolidează salariul de bază, limitează sporurile discreționare, introduce o grilă mai transparentă și creează premise pentru o administrare unitară a politicii salariale.
Experții apreciază că aceste obiective sunt compatibile cu modernizarea administrației publice și cu practicile europene. Totuși, GEJ consideră că proiectul nu poate fi recomandat spre adoptare în forma actuală, deoarece include vulnerabilități care pot afecta garanțiile financiare ale independenței justiției.
Conform notei, reforma urmărește transformarea sistemului de salarizare într-unul echitabil, transparent, competitiv, motivant și sustenabil din punct de vedere bugetar.
Obiectivele principale sunt asigurarea echității orizontale și verticale, stimularea performanței prin mecanisme transparente și menținerea cheltuielilor salariale în limitele bugetare aprobate. Pentru realizarea acestor obiective sunt propuse modificări la cinci acte normative, inclusiv Legea nr. 270/2018 privind sistemul unitar de salarizare în sectorul bugetar și Legea bugetului de stat pentru anul 2026.
Una dintre principalele obiecții formulate de GEJ vizează mecanismul de ajustare a valorii de referință. Potrivit proiectului, aceasta ar urma să fie reexaminată anual în funcție de situația economică și de posibilitățile bugetului public național, iar pentru valorile derogatorii ajustarea ar deveni facultativă.
Experții susțin că această abordare contravine Hotărârilor Curții Constituționale nr. 21/2022 și nr. 12/2023, care stabilesc că ajustarea anuală a valorii de referință pentru judecători, membrii CSM și procurori trebuie să fie obligatorie și să țină cont cel puțin de rata inflației medii anuale.
O altă problemă identificată este diferențierea salarială în funcție de promovarea evaluării externe (vetting). Nota de fundamentare prevede valori de referință diferite pentru judecătorii și procurorii care au promovat evaluarea și pentru cei care nu au fost supuși procedurii.
GEJ avertizează că această diferență, de aproximativ 31,9%, poate genera discrepanțe salariale importante între persoane care ocupă aceeași funcție, au aceeași vechime și același volum de muncă, în condițiile în care nu toți magistrații au acces juridic la evaluarea externă.
Experții critică și caracterul limitat al garanțiilor tranzitorii prevăzute în proiect. Deși plata diferenței de salariu poate preveni reducerea imediată a veniturilor pentru angajații existenți, aceasta nu protejează puterea de cumpărare în raport cu inflația, nu rezolvă situația viitorilor angajați și poate conduce la existența unor salarii diferite pentru aceeași funcție.
Totodată, proiectul nu conține o analiză suficientă privind impactul asupra recrutării și menținerii judecătorilor, procurorilor și personalului de suport din sistemul de justiție.
În analiza sa, GEJ amintește că sistemul actual de salarizare este fragmentat și include numeroase valori de referință și excepții sectoriale, iar orientarea către o grilă unică și consolidarea salariului de bază reprezintă o direcție compatibilă cu standardele europene.
Totuși, în cazul justiției, salarizarea nu poate fi tratată doar ca o politică generală de resurse umane, ci trebuie să rămână o garanție a independenței judecătorilor și procurorilor și un instrument de atragere și menținere a profesioniștilor în sistem.
IPRE subliniază că proiectul are și mai multe avantaje, printre care creșterea transparenței prin reunirea funcțiilor, claselor și coeficienților într-o anexă unică, consolidarea salariului de bază, delimitarea mai clară a diferențelor dintre funcțiile de execuție și cele de conducere, introducerea unei garanții tranzitorii împotriva reducerii nominale a salariilor și posibilitatea utilizării unui indice de competitivitate pentru funcțiile greu de ocupat.
Totodată, reforma ar putea contribui la o planificare bugetară multianuală și la reducerea inechităților dintre funcții comparabile.
În concluzie, GEJ susține direcția generală a reformei, însă recomandă revizuirea substanțială a proiectului înainte de adoptare. Printre principalele recomandări se numără instituirea unei ajustări anuale obligatorii a valorii de referință pentru judecători, membrii CSM, procurori și membrii CSP, cel puțin la nivelul inflației medii anuale, includerea valorilor de referință aplicabile de la 1 septembrie 2026 în același pachet legislativ cu noua grilă de salarizare, reexaminarea diferențierii salariale bazate pe promovarea evaluării externe și acordarea eventualelor stimulente sub forma unor indemnizații temporare distincte.
De asemenea, experții propun indexarea anuală a plăților compensatorii, realizarea unor analize separate privind impactul asupra Procuraturii și instanțelor, participarea obligatorie a CSM și CSP la evaluarea funcțiilor, instituirea unor mecanisme de retenție pentru grefieri, asistenți judiciari, specialiști IT și alte categorii de personal greu de recrutat, precum și evitarea finanțării majorărilor salariale prin diminuarea bugetelor operaționale ale instanțelor și procuraturilor.
