Opinii în acest sens au fost exprimate de participanții conferinței de presă: „Soluții inovaționale în gestionarea Naturii și agricultura regenerativă în contextul colaborării transfrontaliere Moldova-România”, organizate la IPN, transmite Ultimelestiri.md.
Ion Cazacu face agricultură de mic copil. El spune că de mulți ani sădește siderate. Sunt îngrășăminte verzi, plante crescute special ca să hrănească solul și să combată buruienile. Având experiența colaborării cu diverse grupuri de agricultori din România, a efectuat numeroase vizite peste Prut pentru a face schimb de experiență. Constatarea pe care o poate face este că oamenii de acolo sunt mai deschiși față de agricultura organică, cunosc cum să crească produse prietenoase cu natura. România poate deveni în această direcție un exemplu de bune practici pentru Republica Moldova.
Ilia Guzic, directorul unei companii care crește prepelițe, a declarat că prelucrează deșeurile organice rezultate din activitatea pe care o desfășoară și obține astfel zoohumus concentrat de înaltă calitate, care este hrănitor pentru sol. Dacă excrementele de prepeliţă ar ajunge direct în sol, din cauza acidității, l-ar face infertil în doar câțiva ani. Deșeurile sunt prelucrate cu ajutorul larvelor și, timp de 12 zile, se ajunge la un produs final. Ilia Guzic vrea ca tot mai multă lume să învețe cum să prelucreze deșeurile natural, fără efecte negative pentru natură.
Alexandru Brătuțel, expert în biotehnologii la Centrul experimental Prometeu”, a spus că unii factori de decizie nu permit ca pe piața locală „să concureze rațiunea și inovația” și iau hotărâri care nu sunt în favoarea agriculturii din Moldova. Apa și solurile sunt într-o stare dezastruoasă și e nevoie de o intervenție urgentă pentru a schimba situația. Și în loc să importe inputuri naturale, Moldova ar trebui să le valorifice pe ale sale, pentru că le are
