Cazul a fost documentat de Europa Liberă în baza constatărilor unui audit efectuat de Curtea de Conturi pentru anii 2023-2024, transmite Ultimelestiri.md cu referire la europalibera.org.
Anual, primăriile și organizațiile neguvernamentale beneficiază de peste 100 de milioane de lei din Fondul Național pentru Mediu pentru proiecte precum curățarea râurilor și a lacurilor, plantarea fâșiilor de protecție sau lichidarea gunoiștilor neautorizate. Banii provin în principal din bugetul de stat și sunt acordați sub formă de granturi nerambursabile.
Unul dintre proiectele analizate de auditori vizează lichidarea gunoiștii din Stețcani, localitate care face parte din comuna Miclești. După evacuarea deșeurilor, pe teren urmau să fie plantați 1.156 de arțari, stejari, salcâmi și tei.
La doi ani de la realizarea proiectului, pădurea promisă nu există. Localnicii susțin că pe teren ar fi fost plantați doar câteva zeci de puieți, nu peste o mie, așa cum prevedea proiectul.
Primarul comunei Miclești, Iurie Buga, a explicat că în perioada sovietică pe locul fostei gunoiști s-ar fi aflat un depozit de substanțe chimice. Potrivit acestuia, autoritățile locale nu au anticipat că puieții nu se vor prinde, iar chiar și salcâmii, considerați mai rezistenți, s-au uscat.
Iurie Buga conduce Primăria Miclești de aproape 20 de ani. Acesta și-a câștigat primul mandat în 2007 din partea Partidului Liberal Democrat din Moldova, iar în 2023 a fost ales din partea Partidului Acțiune și Solidaritate.
Licitația pentru lichidarea gunoiștii neautorizate, în valoare de 1,43 milioane de lei, a fost câștigată în 2024 de compania Kedacons. Contractul inițial avea o valoare de 1,29 milioane de lei, însă ulterior au fost adăugate 140.000 de lei pentru lucrări neprevăzute.
Curtea de Conturi a constatat că nu există dovezi tehnice care să demonstreze că aceste lucrări suplimentare nu puteau fi anticipate în etapa de proiectare.
Potrivit devizului, cea mai mare sumă, de 473.000 de lei, a fost alocată pentru transportarea pământului cu autobasculante la o distanță de 30 de kilometri. Documentele nu indică însă locul în care au fost transportate deșeurile.
Alte 157.000 de lei au fost cheltuite pentru îngrădirea terenului cu plasă de sârmă, iar 20.000 de lei au fost prevăzute pentru instalarea unor porți metalice. Reporterii Europei Libere nu au găsit însă porțile la fața locului.
Pentru plantarea celor 1.156 de copaci au fost alocate 131.100 de lei, echivalentul a aproximativ 113 lei pentru fiecare puiet. În prezent, pe teren mai pot fi văzuți doar câțiva salcâmi cu o înălțime de până la un metru, iarbă cosită și deșeuri împrăștiate.
Auditorii Curții de Conturi au constatat că rata de prindere a copacilor a fost scăzută, iar rezultatul investiției a fost compromis. Potrivit instituției, terenul trebuie reîmpădurit, ceea ce va genera costuri suplimentare.
Compania Kedacons a oferit o garanție de 60 de luni pentru lucrările executate. Întrebată dacă va planta alți copaci din fonduri proprii, compania a transmis că și-a îndeplinit obligațiile contractuale, inclusiv plantarea celor aproximativ 1.200 de puieți.
Reprezentanții firmei susțin că, după recepționarea lucrărilor, administrarea și întreținerea plantației au revenit Primăriei Miclești. Prin urmare, compania nu își asumă responsabilitatea pentru starea actuală a terenului.
Totuși, Kedacons s-a declarat dispusă să examineze posibilitatea unei contribuții parțiale la refacerea plantației, în colaborare cu autoritatea locală.
Cazul de la Stețcani scoate la iveală o problemă mai amplă privind verificarea proiectelor finanțate din bani publici. Potrivit raportului Curții de Conturi, în perioada 2023-2024, din Fondul Național pentru Mediu au fost finanțate 1.272 de proiecte, în valoare totală de 132 de milioane de lei.
Oficiul Național de Implementare a Proiectelor în domeniul Mediului, instituție aflată în subordinea Ministerului Mediului, recunoaște că nu monitorizează proiectele după finalizarea acestora. Potrivit instituției, responsabilitatea pentru modul în care sunt păstrate rezultatele lucrărilor le revine beneficiarilor.
Aliona Buruiana, șefă de serviciu în cadrul Oficiului, a explicat că instituția efectuează uneori vizite în teren și întocmește rapoarte, însă are puțini angajați și gestionează sute de proiecte.
Autoritățile lucrează în prezent la elaborarea unui mecanism de monitorizare post-implementare, care ar urma să stabilească cine este responsabil pentru nereguli și în ce condiții trebuie restituiți banii. Mecanismul ar trebui să fie aprobat până în ianuarie 2027.
Până la introducerea noilor reguli, responsabilitatea pentru proiectul de la Stețcani îi revine Primăriei Miclești, a precizat reprezentanta Oficiului Național de Implementare a Proiectelor în domeniul Mediului.
