Istoria satului este strâns legată de Mănăstirea Hârjauca și de familiile de meșteri ucraineni aduse aici la începutul secolului al XIX-lea. Potrivit Tatianei Popa, fondatoarea muzeului „Casa Părintească”, aproximativ 70 de familii de ucraineni au fost stabilite în zonă în anul 1818 pentru a contribui la construcția mănăstirii, transmite Ultimelestiri.md cu referire la moldova1.md.
„În 1818, au fost aduse 70 de familii de ucraineni, potrivit arhivelor, aduși de arhimandritul Spiridon Filipovici pentru zidirea Mănăstirii Hârjauca. Toți erau meșteri”, a declarat Tatiana Popa/
Butnari, rotari, olari și alți meșteșugari au pus bazele comunității, iar urmele activității lor se regăsesc și astăzi în istoria localității. Denumirea satului ar proveni de la „palancă”, o fortificație din lemn folosită odinioară pentru apărare.
De-a lungul anilor, multe dintre meșteșugurile tradiționale s-au pierdut, însă localnicii continuă să păstreze elemente importante ale patrimoniului cultural. În sat se vorbește încă un dialect ucrainean specific, influențat de-a lungul timpului de limba română și de alte culturi din regiune.
Tradițiile religioase ocupă în continuare un loc central în viața comunității. Localnicii participă regulat la slujbele religioase și păstrează obiceiuri transmise din generație în generație.
„Păstrează tradiții creștinești foarte frumoase. De exemplu, în fiecare duminică cimitirul este plin de oameni. Sunt tradiții extraordinare, cum este cea de Sfântul Macovei, când oamenii vin cu buchețele de flori la biserică pentru a fi sfințite”, a povestit Tatiana Popa.
Un simbol al satului este muzeul „Casa Părintească”, inaugurat în anul 2000 chiar în locuința Tatianei Popa. Casa, aflată de trei generații în proprietatea familiei, a fost amenajată astfel încât să redea atmosfera unei gospodării de la sfârșitul secolului al XIX-lea.
Vizitatorii pot vedea aici obiecte de familie păstrate de-a lungul timpului, mobilier vechi, textile cusute manual și un ceas „Paris 1870”, transmis din generație în generație.
În ultimii ani, Palanca a devenit și o destinație turistică apreciată. Vizitatori din R. Moldova, Italia, Polonia și alte țări ajung în localitate pentru a descoperi tradițiile comunității și bucatele pregătite după rețete vechi.
Printre preparatele promovate de localnici se numără „cartoflenșii”, un fel de mâncare tradițional transmis din generație în generație.
În apropierea muzeului se află și unul dintre cele mai valoroase monumente ale localității – biserica de lemn construită în anul 1740. Deși a fost mutată de trei ori de-a lungul existenței sale, aceasta continuă să fie centrul vieții spirituale din sat, găzduind și astăzi botezuri, cununii și alte ceremonii religioase.
