Ministrul Muncii și Protecției Sociale, Natalia Plugaru, a explicat că nivelul reflectă evoluția consumului. După indexare, pensia minimă pentru limită de vârstă a ajuns la 3.264,66 lei, iar pentru persoanele cu un stagiu de cotizare de cel puțin 40 de ani – la 3.525,72 lei, transmite Ultimelestiri.md cu referire la europalibera.org.
Pensia de dizabilitate variază între 1.632,33 și 2.448,50 lei, în funcție de gradul de dizabilitate.
În plus, toate pensiile au fost majorate cu o sumă fixă de 51,33 lei, iar persoanele cu venituri sub nivelul minim beneficiază în continuare de „suplimentul de solidaritate”.
Impact bugetar și număr de beneficiari
Costul total al indexării prestațiilor sociale depășește în acest an două miliarde de lei, iar majorările fixe vor implica cheltuieli suplimentare de circa 300 de milioane de lei.
Conform datelor Casa Națională de Asigurări Sociale, în Republica Moldova sunt aproximativ 672.000 de pensionari.
Dintre aceștia:
- peste 530.000 primesc pensii pentru limită de vârstă;
- peste 94.000 – pensii de dizabilitate;
- circa 12.400 – pensii de urmaș;
- peste 23.000 – pensii pentru vechime în muncă;
- aproximativ 3.300 – pensii anticipate pentru carieră lungă.
Pensia medie este de circa 4.431 de lei.
În același timp, aproape 98.000 de persoane beneficiază de alocații sociale de stat, în valoare medie de aproximativ 1.750 de lei.
Indexarea se aplică și pentru indemnizațiile destinate copiilor rămași fără ocrotire părintească. Astfel:
- alocația zilnică obișnuită a crescut de la 25 la 27 de lei;
- pentru ziua de naștere – de la 204 la 218 lei;
- pentru zilele de sărbătoare – de la 145 la 155 lei.
Aceste plăți sunt acordate copiilor din servicii sociale, precum asistența parentală profesionistă sau centrele de plasament. Anul trecut, aproape 2.400 de copii au beneficiat de aceste indemnizații.
Chiar și după majorări, pensiile din Republica Moldova acoperă doar aproximativ 42% din costurile de trai, potrivit studiilor. Prin comparație, în țările dezvoltate, pensiile depășesc de peste două ori nivelul cheltuielilor de bază.
Indexarea pensiilor este aplicată anual și ar trebui să reflecte rata inflației din anul precedent. În ultimii 10 ani, acest mecanism a fost utilizat pentru a atenua impactul creșterii prețurilor asupra veniturilor populației, însă nivelul prestațiilor rămâne unul modest în raport cu necesitățile reale ale cetățenilor.
Mai exact, datele oficiale arată că, în ultimul deceniu, indexarea pensiilor a urmat, în general, tendința inflației, însă cu diferențe semnificative în anumite perioade:
- 2016 – indexare 10,1%, inflație de 6,4%
- 2017 – 6,8%, inflație de 6,6%;
- 2018 – 6,6%, inflație de 3%;
- 2019 – 5,3%, inflație de 4,8%;
- 2020 – 5,9%, inflație de 3,8%;
- 2021 – 3,89%, inflație de 5,1%;
- 2022 – 13,94%, inflație de 29% (an cu inflație record, generată de criza energetică și războiul din Ucraina);
- 2023 – 15%, inflație de 13,4%;
- 2024 – 6%, inflație de 4,7%;
- 2025 – 10%, inflație de 6,94%;
- 2026 – 6,84% (corelată la inflația din 2025).
În 2022, inflația a atins aproape 30%, fiind una dintre cele mai ridicate din regiune, însă indexarea nu a reușit să compenseze integral pierderea puterii de cumpărare.
