Datele au fost prezentate de Agenția de Transplant. Directorul instituției, Grigore Romanciuc, a declarat în cadrul emisiunii „Obiectiv Comun” de la TVR Moldova că listele de așteptare sunt dinamice și se modifică permanent, transmite Ultimelestiri.md cu referire la tvrmoldova.md.
Potrivit acestuia, pacienții care beneficiază de transplant sunt eliminați din evidență, iar în listă sunt incluse permanent noi cazuri, în funcție de necesitate.
Pe lângă transplanturile de organe, în Republica Moldova există și o listă de așteptare pentru transplantul de cornee. Grigore Romanciuc afirmă că, în pofida fluctuațiilor privind disponibilitatea țesuturilor, necesarul pacienților este, în mare parte, acoperit.
Directorul Agenției de Transplant a subliniat că dezvoltarea sistemului depinde și de gradul de acceptare a donării de organe. Potrivit unui sondaj, aproximativ 65% din populație susține această practică, însă decizia finală aparține familiilor pacienților aflați în moarte cerebrală.
„Momentul în care familia își pierde o rudă apropiată este unul extrem de dificil, iar acceptul donării poate salva alte vieți”, a explicat Grigore Romanciuc.
La rândul său, Cornelia Guțu-Bahov, șefa Secției terapie intensivă și reanimare a Spitalului Municipal „Sfânta Treime” din Chișinău și coordonatoare de transplant, a declarat că principalul motiv pentru care rudele refuză donarea de organe nu este de natură religioasă.
Potrivit acesteia, în multe cazuri familiile nu cunosc dacă persoana decedată și-a exprimat în timpul vieții dorința de a deveni donator de organe.
„Motivul pentru care rudele refuză acel transplant, noi am făcut și o statistică, nu este din convingeri religioase. Foarte des familia nu cunoaște dorința în viață a pacientului decedat: a dorit sau nu să doneze. Și atunci noi mai întrebam dacă a fost donator de sânge și dacă a fost – atunci familia găsește răspunsul, dar dacă astfel de activități nu au fost în viață, evident cu astfel de familii este mai greu de discutat. Dar percepția populației a devenit mult mai bună”, a spus Cornelia Guțu-Bahov.
Aceasta a precizat că în spitalele din țară au fost identificați coordonatori de transplant și au fost stabilite proceduri clare pentru raportarea potențialilor donatori și diagnosticarea morții cerebrale. După acordul familiei, echipele medicale specializate intervin pentru prelevarea organelor.
Cornelia Guțu-Bahov a mai declarat că, atunci când în Republica Moldova nu sunt identificați pacienți compatibili pentru transplant, autoritățile colaborează cu centre medicale din străinătate.
„Noi am avut cazuri când la noi au fost menținuți donatori, dar cu regret în liste nu am găsit primitor compatibil și atunci s-a făcut legătura cu Agenția de Transplant din București și am reușit să salvăm patru organe: trei rinichi și un ficat. Astfel, am reușit să salvăm trei basarabeni care sunt cu traiul în România și un cetățean român”, a spus Cornelia Guțu-Bahov.
Șeful Agenției de Transplant, Grigore Romanciuc, a precizat că autoritățile își propun extinderea programului național, inclusiv prin lansarea transplantului cardiac în Republica Moldova.
El a atras atenția asupra provocărilor logistice din domeniu, generate de timpul foarte scurt în care organele pot fi utilizate pentru transplant. Potrivit acestuia, ficatul trebuie prelevat și transplantat în cel mult opt ore, rinichii în maximum 24 de ore, iar în cazul inimii intervalul este și mai redus, de aproximativ cinci ore.
Romanciuc a subliniat că transplanturile reprezintă o adevărată cursă contra cronometru, în care coordonarea rapidă între echipele medicale este esențială pentru salvarea pacienților.
Istoria transplantului în Republica Moldova a început în 1960, odată cu realizarea unui transplant de os cortical. Primul transplant de organ a fost efectuat în 1982, la Spitalul Clinic Republican „Timofei Moșneaga”, iar în 2013 a avut loc primul transplant hepatic de la un donator în viață.
Potrivit datelor oficiale, în 2025, în Republica Moldova au fost realizate aproximativ 60 de transplanturi de organe, inclusiv hepatice și renale, precum și mai multe transplanturi de țesuturi.
În același an, în instituțiile medicale contractate au fost efectuate 128 de intervenții de transplant, pentru care au fost alocate aproximativ 16,7 milioane de lei din fondurile asigurării obligatorii de asistență medicală.
Pentru anul 2026, autoritățile au prevăzut finanțarea a 132 de transplanturi, cu un buget de aproximativ 16,6 milioane de lei, în funcție de tipul intervenției.
