Poliţia informează că aproximativ de 20 astfel de alarme nejustificate s-au înregistrat în septembrie şi octombrie, iar ţinte au fost instituţiile statului din municipiul Chişinău. Scopul acestor alerte false rămâne acelaşi: de a acrea panică şi destabilizări în societate, transmite Ultimelestiri.md cu referire la tvrmoldova.md.
Angelina Ungureanu, jurnalist TVR Moldova: „Pe parcursul lunii septembrie au fost înregistrate şase alerte false cu bombă, toate anunţate prin poşta electronică. Şi în luna octombrie s-au intensificat astfel de alarme, fiind verificate peste 10 informaţii de acest gen. Şi de această dată, răufăcătorii au preferat să expedieze la fel mesaje. Ţinte au fost, în general, sedii de instituţii din municipiul Chişinău.”
Reprezentanţii poliţiei spun că e complicată identificarea autorilor alertelor false cu bombă, pentru că cele mai multe mesaje de acest fel sunt expediate din alte ţări.
Viorel Cernăuțeanu, şeful IGP: „Forma de comunicare: poţi să te afli în Statele Unite şi mesajele să vină dintr-o ţară europeană. La fel, poţi să te afli într-o ţară europeană şi să vină din Statele Unite. Poţi să te afli în Federaţia Rusă, iar apelul să arate că e din Republica Moldova. Trebuie să înţelege, tehnologiile permit orice formă aşa ca să fie dus în eroare.”
La o astfel de intervenţie, IGP cheltuie circa 2.500 de lei numai pentru deplasarea unui echipaj de poliţie format din doi agenţi. Şeful Poliţiei Naţionale, Viorel Cernăuţeanu, spune că cei care sunt în spatele acestor apeluri îşi propun să inducă panică în societate.
Viorel Cernăuțeanu, şeful IGP: „Este o formă de perturbare a proceselor, deoarece vrem sau nu vrem, este necesară o implicare şi o examinare pentru a exclude orice risc posibil şi a lăsa cetăţenii în siguranţă, de a nu avea anumite temeri. Nu cedăm, chiar dacă înţelegem foarte bine că e o provocare de atac hibrid asupra Republicii Moldova, care încearcă să influenţeze şi alte procese.”
Ultimele alerte false cu bombă au fost anunţate chiar în ziua turului doi al alegerilor prezidenţiale. Ţinta au fost câteva secţii de votare, dar şi podul de la Rezina, unde se înregistra un flux sporit de maşini, în contextul alegerilor. Tot atunci, Ministerul de Externe a anunţ alte alerte false cu bombă la secții de votare din România, dar şi din Frankfurt, în Germania, și Liverpool şi Northampton, în Marea Britanie.
Precizăm că, pentru o astfel de infracţiune, Codul Penal din Republica Moldova prevede o amendă de până la 42.500 de lei, până la 240 de ore de muncă neremunerată în folosul comunităţii sau până la doi ani de închisoare.
