Dorința de a exprima fastul și de a merge pe picior larg și la cimitir, și la cumetrii nu are nimic în comun cu religia, spune preotul Maxim Melinti. Acesta cheamă biserica să își asume rolul de a nu mai permite aceste devieri, transmite Ultimelestiri.md, cu referire la realitatea.md.
Potrivit preotului, oamenii trebuie să fie mai buni și mai milostivi și nu trebuie să dacă excese și competiții care și cât mai mult a dat, cât mai mult a turnat sau a oferit la masa de sărbătoare.
„Acum se trezesc anumite spirite geto-dacice de a îmblânzi pe zei, de a împăca soarele, a împăca furtuna prin fel de fel de jertfe… Lumea dorește să îl împace pe Dumnezeu, să-l mituiască, să bage corupția și în rai așa cum unii încearcă să o facă și în țara noastră. Dacă fenomenul acesta noi nu-l oprim, noi preoții, altcineva nu poate să o facă”, a menționat preotul Maxim Melinti.
Dincolo de aceste obiceiuri la limita păgânismului, este nevoie de mai multe explicații pentru a le înțelege originea, dar și pragmatismul lor de altă dată, explică Maria Pilchin situația în care s-au pomenit mii de moldoveni. Potrivit scriitoarei, acestea mese fastuoase cu diferite ocazii se pot explica prin gravele traume istorice prin care au trecut basarabenii în secolul trecut: război, foamete și deportări.
„O înfometare sistematică și de durată. Fotografiile de epocă arată suferință pe fețele oamenilor care nu au avut parte de aceste mese, astfel că cei care au urmat recuperează subconștient lipsurile de atunci. E o recuperare aproape psihanalitică. Acum nu ne rămâne să învățăm să facem mai puțină risipă și să economisim”, a mai spus scriitoarea Maria Pilchin.
Paștele Blajinilor este o sărbătoare în care sunt pomeniți cei decedați. Rudele și apropiații răposaților vizitează mormintele acestora, sfințesc și consumă produce alimentare și băuturi în cimitir în memoria celor morți. Sărbătoarea este mai des întâlnită în Europa de Sud-Est și diferă de la o comunitate la alta.
