Datele se regăsesc în Indicele privind Situația Presei în Moldova (ISPM), lansat de Centrul pentru Jurnalism Independent. Raportul, elaborat pentru al zecelea an consecutiv, arată că progresul față de anul precedent este modest și neuniform, insuficient pentru a schimba semnificativ situația generală a mass-media, transmite Ultimelestiri.md.
Securitatea jurnaliștilor, în regres
Cel mai grav regres a fost înregistrat la capitolul securitatea jurnaliștilor. Evaluatorii semnalează creșterea frecvenței agresiunilor, intimidărilor și a comportamentului ostil față de reporteri, atât în spațiul public, cât și online. Deși nu au fost consemnate cazuri extreme precum distrugerea sistematică a redacțiilor, climatul general este descris drept unul de insecuritate constantă, care afectează direct modul în care jurnaliștii își exercită profesia.
Raportul menționează numeroase episoade de agresiuni fizice și verbale asupra jurnaliștilor la proteste, în instanțe sau în instituții publice, precum și campanii coordonate de hărțuire și denigrare pe rețelele sociale. Un element îngrijorător rămâne ineficiența mecanismelor de protecție și sancționare, fapt care sporește vulnerabilitatea jurnaliștilor și riscul de autocenzură.
Calitatea jurnalismului, sub presiune
Și calitatea jurnalismului rămâne o zonă cu probleme. Deși există redacții care produc conținut de interes public și dezvoltă practici de verificare a informațiilor, pluralismul intern a scăzut, iar oferta editorială este tot mai concentrată pe știri rapide și talk-show-uri. Genuri precum reportajul, analiza și investigația sunt tot mai puțin prezente.
Presiunea pentru audiență, migrarea publicului spre platforme digitale nereglementate și competiția cu fluxurile de propagandă și dezinformare favorizează compromisuri editoriale și uniformizarea discursului mediatic.
Vulnerabilități informaționale persistente
În domeniul securității informaționale, raportul arată o ușoară îmbunătățire, dar avertizează că riscurile rămân ridicate. Consumul semnificativ de conținut în limba rusă, persistența narațiunilor pro-Kremlin și adaptarea rapidă a rețelelor de propagandă în mediul online reduc eficiența măsurilor de protecție aplicate până acum.
Ecosistemul media online este descris ca fiind insuficient cartografiat și reglementat, ceea ce limitează capacitatea autorităților și a societății de a răspunde eficient la dezinformare.
Pluralism mai mult formal decât real
Raportul mai arată că pluralismul mediatic este, în mare parte, formal. Piața este dominată de instituții naționale, în timp ce presa locală și regională este slab reprezentată, iar presa comunitară aproape lipsește. Tendința de centralizare și migrarea redacțiilor spre online, pe fondul dificultăților financiare, afectează diversitatea reală a surselor de informare.
Concluzia experților este că, în lipsa unor măsuri coerente și aplicate consecvent — de la protecția efectivă a jurnaliștilor până la sprijinirea unui sector media viabil și credibil — riscurile pentru libertatea presei și pentru dreptul publicului la informare corectă vor continua să crească.
