Potrivit Sanatateinfo.md, Ministerul Finanțelor ar fi încercat să curețe din documentele publice „urmele” implicării industriei tutunului. Prin reducerea accizelor, Guvernul își încalcă propriile programe prin care și-a luat angajamentul de a reduce decesele provocate de maladiile non-transmisibile și de a reglementa mai strict legislația privind controlul tutunului, transmite Ultimelestiri.md.
De asemenea, prin această modificare Guvernul ar crea un precedent periculos prin care admite accizarea diferențiată pentru produsele din tutun, creând falsa impresie că un anumit tip de produs din tutun ar putea fi mai puțin dăunător decât altul.
Proiectul de hotărâre ce vizează politica bugetar-fiscală și vamală pentru anul 2025, propus Guvernului pentru aprobare în cadrul ședinței din 8 iulie, conține o modificare cel puțin dubioasă. În document s-a strecurat și o doleanță a industriei tutunului. Și anume de a aplica accize mai scăzute pentru produsele din tutun încălzit comparativ cu țigaretele clasice. Numele unei companiei specializate în acest domeniu apare în sinteza de recomandări la proiectul de Hotărâre pregătit de Ministerul Finanțelor. Compania susține că R. Moldova trebuie să respecte „practicile UE” și să aplice accize mai mici pentru tutunul folosit în produsele de tutun încălzit.
Astfel, industria a propus reducerea accizelor pentru rezervele pentru tutun încălzit comparativ cu produsele din tutun convenționale, chiar dacă statul a hotărât prin lege încă în anul 2019 ca accizele pentru toate produsele din tutun să fie aplicate uniform. Propunerea companiei s-a regăsit în prima redacție a proiectului de hotărâre privind politica bugetar fiscală pentru anul 2025.
Pentru aprobare, Ministerul Finanțelor a pus pe masa Executivului o variantă modificată a proiectului de Hotărâre, unde a fost menținută reducerea accizelor pentru rezervele pentru tutun încălzit, însă din Sinteza obiecțiilor și recomandărilor a dispărut recomandarea făcută de compania în cauză, ceea ce pare o încercare a Ministerului Finanțelor de a-și ascunde colaborarea cu industria tutunului. Or, conform legislației din R. Moldova, este ilegală interferența industriei tutunului în procesul de elaborare a politicilor publice. Mai exact, articolul 28, lit d din Legea privind controlul tutunului prevede că „se interzice autorităţilor publice centrale şi locale să participe la, să susţină sau să accepte propuneri, proiecte sau oferte de asistenţă din partea industriei tutunului pentru elaborarea sau implementarea politicilor publice de control al tutunului”.
„Fără să țină cont de lege, Ministerul Finanțelor a acceptat să facă favoruri industriei tutunului, mai exact gigantului Philip Morris care este lider mondial în vânzările produselor de tutun încălzit, prin produsul acestora IQOS. Un raport al Organizației Mondiale a Sănătății arată că Philip Morris deținea în 2020 o cotă de 78 % din piața globală de produse de tutun încălzit”, scrie Sanatateinfo.md.
Astfel, Guvernul Republicii Moldova a decis că accizele pentru rezervele din tutun pentru dispozitivele de tutun încălzit să fie reduse pentru anii 2025 și 2026, comparativ cu sumele aprobate anul trecut în politica bugetar fiscală și care se regăsesc în Codul Fiscal al Republicii Moldova. Pentru anul 2025, accizele vor fi reduse de la 1,450 lei și 48 bani la 1,384 lei și 55 bani pentru 1.000 de bucăți, respectiv cu 65 de lei și 93 de bani. Pentru anul 2026 micșorarea este și mai mare – de la 1,595 lei și 55 de bani la 1,453 lei și 87 bani, adică minus 141 de lei și 75 de bani pentru 1.000 de bucăți.
Ministerul Finanțelor și Guvernul nu se lasă sensibilizați de morțile generate de consumul de tutun
Sanatateinfo.md mai scrie că, fără să obțină toate avizele pozitive, Ministerul Finanțelor s-a grăbit și a pus pe masa Guvernului controversatul proiect de Hotărâre care a și fost aprobat tacit. Totul în pofida atenționărilor venite de la Ministerul Sănătății, instituție care a încercat în zadar să explice că nu există „practici UE” valide după care R. Moldova să se poată ghida. Mai mult, taxe mai mici înseamnă decese mai multe din cauza expunerii la tutun, indiferent de formele și denumirile înșelătoare de care face uz industria tutunului pentru a-și influența consumatorii, dar și factorii de decizie politică.
„Micșorarea cotei accizelor pentru rezerve din tutun pentru dispozitive de încălzire a tutunului subminează eforturile Guvernului atât pentru reducerea cererii de tutun, cât și pentru scăderea prevalenței fumatului. De asemenea, diferențierea cotelor accizelor pentru produsele din tutun convenționale și pentru produsele din tutun încălzit creează falsa impresie că produsele din tutun la care se stabilesc cote mai mici a accizelor ar putea fi mai puțin dăunătoare, ceea ce este un fals. Exemplul cel mai flagrant de înșelăciune a consumatorilor a fost promovarea țigaretelor „light” şi "cu conținut redus de gudron". Timp de decenii, industria tutunului în mod intenționat a înșelat guvernele, profesioniștii din sănătate şi consumatorii produselor sale. Companiile de tutun au propagat cu succes mitul că țigările „light” emană mai puțin gudron şi nicotină şi că din acest motiv ar fi mai puţin nocive decât țigările obișnuite. După decenii de la apariția acestui tip de țigări, a devenit evident că țigările „uşoare” nu sunt mai puţin nocive decât ţigările obișnuite şi nu reduc riscurile pentru sănătatea fumătorilor. Chiar dacă în procesul de utilizare, produsele din tutun încălzit nu implică un proces de combustie, ele emană atât nicotină, cât și gudron, monoxid de carbon și alte substanțe chimice care dăunează sănătății", a argumentat Ministerul Sănătății decizia de a aviza negativ proiectul.
Mai mult, Ministerul Sănătății a explicat clar că autoritățile ar putea beneficia din urma taxării crescute a produselor din tutun, prin introducerea taxei pe viciu, iar aceștia bani să fie alocați pentru programe naționale de sănătate, așa cum procedează numeroase state. Ministerul Finanțelor pare însă complet incompetent, iar logica cifrelor dispare, când în joc este pusă taxarea industriei tutunului.
„Majorarea impozitelor la produsele din tutun este metoda cea mai eficientă pentru reducerea consumului de tutun şi salvarea de vieți omenești. (…) Impozitele majorate la tutun contribuie la creșterea veniturilor în bugetul de stat, chiar dacă se reduce consumul de tutun. Veniturile în creștere din impozitarea produselor din tutun pot asigura Guvernului fonduri pentru controlul tutunului, provocând reducerea în continuare a consumului de tutun şi salvarea unui număr mai mare de vieți omenești. La Dialogul Internațional de nivel înalt despre o finanțare sustenabilă pentru maladiile noncomunicabile și sănătății mintale, care s-a desfășurat recent în Washington, SUA organizat de Banca Mondială și OMS pentru ministerele finanțelor și sănătății din lume, au fost discutate subiectele legate de povara bolilor noncomunicabile asupra bugetelor, unul din subiecte fiind finanțarea sistemului de sănătate, dar și aplicării accizelor. În multe țări resursele acumulate de buget din aplicarea accizelor pe alcool și tutun se duc în sistemul de sănătate pentru a acoperi costurile serviciilor medicale crescute în urma poverii bolilor cronice, inclusiv consecințele ale fumatului. Investițiile în sănătate pot crea beneficii majore, de exemplu investiția de 18 miliarde USD pe an în toate țările cu venituri mici și medii pentru bolile netransmisibile ar genera beneficii economice nete egale cu 2,7 trilioane de USD și ar preveni sau întârzia 39 milioane de decese în următorii 7 ani. Multe din aceste investiții pot fi realizate din creșterea accizelor la tutun și alcool”, a mai argumentat Ministerul Sănătății care a menționat și despre viziuni contradictorii dintre Ministerele Finanțelor și cele ale Sănătății din unele țări, întrucât unul este interesat de bani, iar celălalt – cum să salveze vieți.
Sursa citată subliniază că Ministerul Finanțelor a rămas rece la aceste argumente și a decis să respingă obiecțiile colegilor de Sănătate, cu argumentul că „proiectul urmărește racordarea la practicile UE”. Uniunea Europeană nu are o politică unitară privind taxarea produselor din tutun încălzit și a țigaretelor electronice. Mai mult, UE nu obligă sub nicio formă aplicarea taxelor diferențiate.
De asemenea, Uniunea Europeană a modificat încă 2022 Directiva 2014/40/UE a Parlamentului European și a Consiliului, vizând retragerea anumitor exceptări care vizau produsele din tutun încălzit. Astfel, prin Directiva Delegată a UE 2022/2100 s-a stabilit că produsele din tutun încălzit sunt produse din tutun pentru fumat și nu pot beneficia de diverse exceptări. Important de menționat este că un raport al Comisiei Europene a arătat că volumul vânzărilor de produse din tutun încălzit a crescut la nivelul UE din 2018 până în 2020 cu 2,009%.
Potrivit unui raport al Organizației Mondiale a Sănătății, R. Moldova s-a numărat printre puținele țări care au dezvoltat reglementări similare pentru produsele convenționale din tutun și cele de tutun încălzit. Printre acestea se numără plasarea avertismentelor de sănătate și taxarea unitară a acestora. Se întâmpla în anul 2019, în timpul Guvernului Maia Sandu. Atunci pentru prima dată în R. Moldova au fost stabilite accize pentru rezerve din tutun pentru dispozitive de încălzire a tutunului la cote similare cu țigaretele convenționale.
Produsele din tutun încălzit au apărut pe piețe înainte ca guvernele să reușească să le reglementeze, astfel că un vid de informații suficiente, adâncit de lobby-ul puternic al industriei tutunului, au perpetuat fie inacțiunea din partea guvernelor, fie reglementarea lor în favoare industriei tutunului.
Aplicarea accizelor nediferențiate pentru toate produsele din tutun a fost aprobată și în cadrul celei de-a 8-a sesiuni a membrilor Convenției Cadru de Control a Tutunului (CCCT) care a avut loc în 2018 la Geneva și care a stabilit că „produsele din tutun încălzit sunt produse din tutun și, prin urmare, sunt supuse prevederilor CCCT”. Este important de menționat că CCCT prevede la art. 6 că măsurile legate de taxare sunt cele mai eficiente politici publice de control al tutunului pentru atingerea obiectivelor de sănătate publică. Republica Moldova a ratificat CCCT în anul 2007, obligându-se astfel să aplice prevederile Convenției și să protejeze generaţiile prezente şi viitoare de consecinţele devastatoare ale consumului de tutun.
De ce taxarea este cheia
Sanatateinfo.md menționază că potrivit estimărilor Ministerului Sănătății, în fiecare an în R. Moldova decedează din cauza maladiilor asociate expunerii la tutun aproximativ 6.000 de persoane. Raportul Global al Organizației Mondiale a Sănătății (OMS) privind tendințele prevalenței consumului de tutun, publicat în ianuarie 2024, arată că R. Moldova este singura țară din Europa și una dintre cele șase țări din lume în care prevalența consumului de tutun este în creștere.
În R. Moldova trei din zece persoane, sau 29,9%, sunt fumători activi, în timp ce media UE este de 19,7% fumători activi. Până în anul 2027, autoritățile moldovene speră să reducă rata fumatului până la 26,9%, o rată mult prea înaltă pentru majoritatea țărilor UE chiar și acum.
Obiectivul se regăsește în Programul național de combatere a bolilor netransmisibile prioritare pentru perioada 2023-2027 care a fost aprobat tocmai de Guvernul Recean și care prevede la punctul 2.2.1 „alinierea legislației naționale în conformitate cu cerințele Convenției Cadru privind Controlul Tutunului și legislația UE”.
Numeroase studii internaționale arată că anume taxarea este cea mai eficientă soluție de a descuraja consumul de produse din tutun, iar Organizația Mondială a Sănătății recomandă aplicarea taxării ca măsură sigură nu doar pentru salvarea de vieți omenești, dar și pentru creșterea veniturilor care să susțină lupta guvernelor cu daunele cauzate de consumul de tutun.
„Creșterea impozitării tutunului a fost clasificată drept o intervenție fenomenală în cadrul Obiectivelor de Dezvoltare Durabilă. Se estimează că o triplare a accizelor la tutun în majoritatea țărilor cu venituri mici și medii ar dubla prețurile la țigarete, determinând o reducere a consumului cu aproximativ 40%. Nu numai că impozitarea tutunului este eficientă din punct de vedere al costurilor și eficient de implementat, dar are și potențialul de a genera venituri suplimentare semnificative pentru ca guvernele să finanțeze programe de sănătate și alte servicii esențiale. Cu toate acestea, puține țări au introdus politici cuprinzătoare de impozitare a tutunului. Țigaretele și alte produse din tutun continuă să fie relativ ieftine, mai ales în țările cu venituri mici și medii, unde trăiesc majoritatea fumătorilor din lume”, se arată într-un document tehnic al OMS privind politicile de taxare a produselor din tutun.
Taxarea produselor din tutun încălzit, comparativ cu țigaretele convenționale, ar putea prezenta o provocare pentru guverne, pentru că este nevoie de definirea strictă a lor, de reglementări clare și apoi de o politică robustă de accizare. Într-un document public privind piața globală de produse de tutun încălzit și dezvoltarea politicilor care să promoveze sănătatea, OMS atenționează că „pentru a proteja sănătatea publică de riscurile prezentate de produsele de tutun încălzit, aceste produse din tutun ar trebui să fie strict reglementate și impozitate pentru a obține echivalența cu taxa pe țigările convenționale”.
Astfel, documentul de politică bugetar-fiscală, aprobat de către Guvern, riscă să anuleze eforturile pe care R. Moldova le-a depus până acum pentru a reglementa produsele de tutun și, șubrede așa cum sunt, să mențină acele politici publice destinate salvării vieților omenești.
