Administrația Națională a Penitenciarelor (ANP) a precizat că, în prezent, penitenciarele din Moldova găzduiesc 6.163 de persoane, transmite Ultimelestiri.md cu referire la diez.md.
O treime dintre deținuții din Republica Moldova sunt tineri. O analiză pe care am făcut-o cu ajutorul datelor de la Administrația Națională a Penitenciarelor ne arată că rata de recidivare depășește 50 %. Astfel, 3.021 de deținuți din țară se află la cel puțin a doua condamnare, semn că aceștia nu au reușit să se integreze în societate după ce și-au ispășit prima pedeapsă.
Împărțirea pe vârste a deținuților din Moldova
După ispășirea pedepsei, persoanele care au fost condamnate nu au obligații specifice impuse de stat. Totuși, acestea ar trebui să solicite sprijin pentru integrarea socio-profesională, pentru obținerea documentelor și să contacteze serviciile sociale sau ONG-urile pentru a beneficia de resurse și asistență în procesul de reintegrare.
Ce facem pentru a-i ajuta să se integreze
#diez a discutat cu psihologa Ina Vutcariov, care a lucrat 15 ani în sistemul penitenciar din Moldova, pentru a înțelege ce fac autoritățile pentru a ajuta tinerii care au fost condamnați să se integreze în societate și de ce este important să-i sprijinim.
Psihologa a precizat că tinerii care se află la centrul de detenție din localitatea Goian beneficiază de programe de consiliere psihologică, instruiri, pot urma cursurile unei școli profesionale și au parte de activități de recreere care le permit să-și dezvolte abilitățile creative, de comunicare și modul în care interacționează cu semenii.
„Am observat că există o conlucrare foarte bună între centrul de detenție de la Goian și mai multe ONG-uri care vizitează penitenciarul zilnic. Și ei, la rândul lor, prestează servicii suplimentare de consiliere psihologică și orientare profesională. Cu acești tineri se lucrează foarte mult în perioada în care își ispășesc pedeapsa”, susține Ina Vutcariov.
Problema reală cu care se confruntă tinerii după ispășirea pedepselor pentru care au fost condamnați este „ce fac mai departe și unde se duc”. ANP raportează o rată de recidivare care se referă la toate categoriile de vârstă. În cazul tinerilor, lucrurile stau diferit. „Din practică, am observat că în cazul lor acest procent este mult mai mare. Majoritatea dintre cei care au fost în centrul de detenție pentru minori peste câțiva ani se întorc, pentru că noi nu avem un program clar de sprijin pentru ei”, a precizat psihologa.
Ina Vutcariov a explicat pentru #diez că principalii factori care determină tinerii să revină în penitenciare sunt familia și mediul în care se întorc. „Mulți dintre ei vin din familii social vulnerabile, unde se consumă alcool sau droguri. La fel, sunt familii cu venituri reduse, iar atunci când tinerii revin acolo, nu sunt sprijiniți, devin mai degrabă încurajați să comită o altă infracțiune. La fel este și cu mediul. Grupul de prieteni, localitatea în care a săvârșit infracțiunea, toate acestea îl (o) determină să repete ce a făcut.”
La rândul său, psihologa Olesea Enachi spune că în realitate numărul de specialiști din teren este relativ mic, raportat la câți deținuți sunt în Moldova. „Am avut posibilitatea de a observa realitatea penitenciarului din Cricova. La un număr de 800 de deținuți erau doi psihologi. Prin urmare, este evident faptul că nu este vorba de consiliere individuală. Numărul limitat al specialiștilor se datorează lipsei de resurse financiare”, susține psihologa.
Ce ar trebui de schimbat
Psihologa susține că pentru a soluționa problema recidivării în rândul tinerilor trebuie să implementăm un program de asistență integrată. În baza acestui program, tinerii care nu au unde să se întoarcă după ispășirea pedepsei sau cei care vin dintr-un mediu precar ar putea beneficia de un spațiu de locuit într-un loc sigur, unde vor putea primi sprijin pentru a se integra în societate.
„După ispășirea pedepsei, tinerii au nevoie de chestiuni simple care pornesc de la nevoile de bază: unde o să doarmă, ce o să mănânce și cu cine o să comunice. Din păcate, în direcția asta mai avem de muncit. Eu am observat că, în perioada când se află în centrul de detenție, tinerii sunt foarte interesați de programele de instruire și activitățile pe care le au la dispoziție. După eliberare însă, acest interes se pierde, fiindcă ei au alte nevoi”, a lămurit Ina Vutcariov.
