Într-o declarație comună, semnatarii subliniază că dezbaterea unui proiect de lege, inclusiv contestarea introducerii unor criterii precum „expresie de gen” sau „caracteristici sexuale”, este legitimă într-o societate democratică. Potrivit acestora, deputații au dreptul să formuleze critici, să propună amendamente și să voteze în funcție de propriile convingeri politice, însă acest drept trebuie exercitat prin argumente juridice și cu respectarea principiului nediscriminării, transmite Ultimelestiri.md.
Organizațiile atrag atenția că libertatea de exprimare și pluralismul politic nu pot fi invocate pentru a justifica mesaje care stigmatizează persoane, perpetuează prejudecăți sau prezintă anumite grupuri sociale drept o amenințare pentru copii, femei, familie, moralitate ori societate.
Semnatarii afirmă că asocierea persoanelor LGBTQI+ și a protecției lor juridice cu „satanismul”, „degradarea morală” sau alte pericole imaginare nu contribuie la o examinare obiectivă a proiectului de lege. În opinia acestora, asemenea declarații încurajează stereotipurile, exploatează fricile sociale, sporesc intoleranța față de anumite grupuri și deturnează dezbaterea de la conținutul și efectele reale ale normelor propuse.
Potrivit declarației, gravitatea acestor mesaje este amplificată atunci când sunt rostite de reprezentanți aleși ai poporului.
„Tribuna Parlamentului le conferă autoritate, vizibilitate și o capacitate sporită de influențare a opiniei publice. Deputații nu au doar obligația de a respecta ordinea juridică, ci și responsabilitatea de a nu legitima prejudecățile și de a nu transforma grupurile sociale în ținte ale manipulărilor politice”, se arată în declarație.
Autorii declarației consideră că un astfel de discurs normalizează intoleranța, consolidează stereotipurile și poate crea un climat favorabil hărțuirii, excluderii, discriminării și violenței împotriva persoanelor vulnerabile.
Organizațiile apreciază intervenția vicepreședintei Parlamentului și aplicarea regulilor privind ordinea ședinței și durata luărilor de cuvânt, măsuri care, în opinia lor, au împiedicat continuarea și amplificarea mesajelor stigmatizante.
Totodată, acestea solicită conducerii Parlamentului să aplice consecvent și imparțial prevederile Regulamentului Parlamentului privind menținerea ordinii și utilizarea unui limbaj compatibil cu demnitatea funcției de deputat.
Semnatarii cer Inspectoratului General al Poliției să analizeze și să evalueze mesajele transmise în plenul Parlamentului prin prisma legislației privind formele de exprimare motivate de prejudecată.
Potrivit organizațiilor, orice apreciere juridică trebuie să țină cont de conținutul exact al declarațiilor, contextul în care au fost făcute, poziția autorilor, intenția acestora, audiența, forma și intensitatea mesajelor, precum și probabilitatea producerii unor consecințe prejudiciabile.
De asemenea, organizațiile îndeamnă fracțiunile parlamentare să se delimiteze public de retorica homofobă, sexistă și discriminatorie și să adopte reguli interne de conduită pentru propriii membri.
„Apartenența politică nu poate justifica tolerarea unor mesaje care afectează demnitatea și siguranța persoanelor aparținând grupurilor sociale”, se mai arată în declarație.
Un apel este adresat și instituțiilor mass-media, care sunt îndemnate să relateze responsabil despre aceste incidente, să ofere context juridic și social și să evite reproducerea necritică, senzaționalizarea sau amplificarea mesajelor discriminatorii.
În final, organizațiile subliniază că parcursul european al Republicii Moldova presupune respectarea efectivă a demnității fiecărei persoane, protejarea grupurilor vulnerabile și asumarea egalității și nediscriminării ca valori democratice fundamentale.
„Parlamentul trebuie să fie primul spațiu în care aceste principii sunt respectate, nu locul din care prejudecățile sunt validate și răspândite”, se arată în declarație.
Declarația este semnat de 25 de organizații și reprezentanți ai societății civile, printre care Centrul de Resurse Juridice din Moldova (CRJM), GENDERDOC-M, Asociația Presei Independente (API), Promo-LEX, Centrul de Politici și Reforme (CPR), Centrul Parteneriat pentru Dezvoltare (CPD), Fundația Soros Moldova, Amnesty International Moldova, Institutul de Politici Publice, Keystone Moldova și Consiliul Național al Tineretului din Moldova, alături de alte organizații neguvernamentale și activiști.
