La 29 decembrie, primarul Chișinăului, Ion Ceban, a publicat un mesaj în care a acuzat partidul de guvernare că ar fi condamnat „17.000 de cetățeni” să plece peste hotare, din cauza unui moratoriu asupra angajărilor în sectorul public, transmite Ultimelestiri.md cu referire la stopfals.md.
„PAS a decis, iar țara noastră va pierde cel puțin 17.000 de cetățeni, care vor alege să plece peste hotare din lipsa locurilor de muncă. Aproape 17.000 de locuri de muncă vor rămâne vacante, deoarece PAS a intrat în incapacitate de a achita salariile. Cei aproape 17.000 de cetățeni vor fi în căutarea unui loc de muncă, iar, în imposibilitatea angajării aici, acasă, din cauza moratoriului impus de PAS, oamenii noștri vor fi nevoiți să plece peste hotarele țării”, afirmă edilul.
Afirmațiile sale au fost citate de mai multe canale de Telegram și conturi de Facebook, iar unele site-uri au publicat afirmațiile edilului fără a prezenta reacția autorităților.
Moratoriu instituit de Guvern
Acuzațiile edilului vin în contextul extinderii de către Guvern a moratoriului temporar asupra funcțiilor vacante din sectorul bugetar până la 31 decembrie 2026, printr-o hotărâre aprobată la 29 decembrie.
Executivul motivează că decizia a fost luată în scopul „asigurării unei administrări prudente și responsabile a resurselor financiare”. „Măsura are caracter temporar, urmând a fi aplicată până la data de 31 decembrie 2026, pentru un număr total de aproximativ 17 mii unități, și nu se va aplica funcțiilor pentru care, la data intrării în vigoare a proiectului, a fost deja anunțat concurs. Aplicarea moratoriului în autoritățile publice autonome și autoritățile publice locale are caracter de recomandare”, se arată într-un comunicat al Guvernului.
Pe durata moratoriului, peste 16.900 de posturi riscă să rămână neocupate, cele mai multe în administrațiile publice locale din Chișinău, în ministere și în sistemul judiciar, moratoriul aplicându-se funcțiilor vacante înregistrate la 30 noiembrie 2025. Printre instituțiile cu cele mai multe posturi vizate se numără autoritățile publice locale din capitală, urmate de Ministerul Apărării, Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Muncii și Protecției Sociale, Consiliul Superior al Magistraturii și Procuratura Generală.
FALS: „Țara va pierde 17.000 de cetățeni”
Afirmația lui Ion Ceban precum că, prin instituirea moratoriului, R. Moldova „va pierde 17.000 de cetățeni” este falsă. Moratoriul nu presupune concedieri, ci doar condiționarea ocupării unor funcții care erau deja neocupate. Mai mult, cifra invocată de Ceban se referă la posturi vacante din sectorul bugetar, nu la persoane concediate sau rămase fără venit.
Iar afirmația potrivit căreia persoanele care ar fi putut ocupa aceste posturi „vor pleca peste hotare din lipsa locurilor de muncă” este cel puțin speculativă. Migrația este un fenomen complex, influențat de venituri, oportunități economice, condiții de viață etc, nu de existența unor posturi vacante în administrația publică. În plus, majoritatea locurilor de muncă din R. Moldova sunt în sectorul privat, nu în cel bugetar.
FALS: „PAS a intrat în incapacitate de a achita salariile”
Primarul sugerează că moratoriul ar fi impus din lipsă de bani, pentru că „PAS a intrat în incapacitate de a achita salariile”. Nu există însă nicio dovadă publică privind restanțe salariale, incapacitate bugetară sau colaps financiar al statului.
Mai mult, Guvernul anunță că pentru anul 2026 cheltuielile de personal în sectorul bugetar sunt estimate la aproximativ 32,8 miliarde de lei, cu circa 2,98 miliarde de lei mai mult față de anul 2025, ceea ce indică o creștere a alocărilor și contrazice afirmațiile primarului.
Afirmațiile lui Ceban, demontate de Guvern și Parlament
Ministrul Finanțelor, Andrian Gavrilița, a explicat că moratoriul asupra angajărilor în sectorul bugetar nu este o noutate și nu reprezintă o măsură excepțională: „Instituirea moratoriului nu interzice angajările suplimentare față de luna noiembrie a anului precedent, ci doar impune o argumentare suficientă a necesității și o coordonare suplimentară a deciziei. Apropo, în marea majoritate a cazurilor, instituțiile nu reușesc să suplinească nici măcar funcțiile vacante disponibile. Pentru primării, cât și pentru alte instituții publice autonome, această normă are caracter de recomandare și nu încurcă niciunui primar să-și facă lucrul cu toată dăruirea”.
Oficialul a amintit că primele moratorii au fost introduse încă din 2018. „Cu 7 ani în urmă, în decembrie 2018, imediat după aprobarea legii salarizării și înainte de orice criză pandemică, energetică sau război, ministrul finanțelor de atunci, Ion Chicu, promova primul moratoriu privind angajările în sectorul bugetar. Tot dumnealui le-a aprobat și pe următoarele două, dar deja din funcția de prim-ministru. De atunci, această practică a devenit anuală și bine cunoscută conducătorilor din sectorul bugetar”, a adăugat Andrian Gavriliță.
Informații similare au fost publicate de președintele Comisiei parlamentare economie, buget și finanțe, Radu Marian.
Practica, instituită în 2018 de colegul de bloc politic al lui Ceban
Moratoriul asupra angajărilor în sectorul bugetar nu este o invenție recentă și nici o măsură excepțională. Acesta a fost aplicat pentru prima dată în decembrie 2018 de Ministerul Finanțelor din guvernul Pavel Filip, condus de Ion Chicu, actualul coleg al lui Ion Ceban din blocul politic Alternativa.
Practica a fost preluată și menținută sub diverse forme de guvernele următoare, devenind un instrument administrativ aproape anual. Inclusiv guvernul condus de Ion Chicu a instituit moratoriul timp de doi ani consecutiv (pentru anii 2020 și 2021).
