În Găgăuzia, colindatul are loc în ajunul Crăciunului și se numește „Kolada gezmää”, Koladeli. Tinerii se pregătesc din timp pentru această sărbătoare. În timpul postului Crăciunului („Kolada orucu”), tinerii se adună într-o casă nelocuită, unde, un bărbat respectat de toți îi învață colinde („Kolada çalmaa”). În timpul colindelor, el joacă rolul de „țar”. Capul „țarului” este decorat cu cerculețe care seamănă cu o coroană („feneț”), transmite Ultimelestiri.md, cu referire la realitatea.md.
Ceilalți colindători se îmbracă în haine de sărbătoare. De pălăriile lor sunt prinse ciorchine de flori „KitKa”. Când ceata ajunge la o casă, colindătorii cheamă gospodarul și îi cer permisiunea de a colinda. Gospodarii ascultă colindele pe pragul casei apoi oferă colindătorilor tradițional pâine și vin.
Colindătorii sunt răsplătiți cu un colac cu o lumânare aprinsă, bani. Uneori, pe colac se pune slănină de porc, carne, pui fiert sau dulciuri.
Există și un alt tip de colinde – cele bisericești, care vestesc nașterea Domnului și un nou început.
Găgăuzii colindă și de Revelion, și de 13 ianuarie „Hêy-hêy gezmää”. De dimineață, copiii pornesc prin sat cu colindele, după care vin adolescenții, iar adulții încheie ziua. Iar în dimineața zilei de 14 ianuarie, de ziua Sfântului Vasile, copiii merg din ușă în ușă cu „Sorcova” – bat o crenguță de fructe pe umăr, urând prosperitate, sănătate și recoltă în noul an.
O tradiție mai puțin întâlnită astăzi este trecerea prin zăpadă cu plugul, un ritual preluat de la moldoveni. Acest obicei poartă un caracter agrar și simbolizează belșug și roadă bogată în anul care vine.
Colindatul aduce gospodarilor multă roadă pe câmp, în grădină, în grajduri și bunăstare în casă, spun găgăuzii. De aceea, pe timpuri, colindătorii încercau să viziteze toate casele, cu excepția celor în doliu. De asemenea, se credea, că vizitele colindătorilor izgonesc spiritele rele din sat. Pe lângă toate acestea, colindele au adus și încă aduc bucurii tuturor.
Eudochia Soroceanu, cercetător în cadrul Academiei de Științe a Moldovei: „Aici s-au unit obiceiurile bulgare, pe care le respectau în Balcani, cu cele moldovenești, locale. De exemplu, de Crăciun se merge prin case cu colinda și se cântă în limba bulgară și găgăuză. Aceste colinde sunt dedicate stăpânilor casei, fetelor nemăritate sau copiilor. Aceste colinde se citesc ca o rugăciune, spunând: să fie roadă, să fie fertilitate”.
