Localnicii susțin că vor folosi lemne pentru a se încălzi, însă, aceasta este doar o soluție temporară, transmite Ultimelestiri.md cu referire la moldova1.md.
Ana Zanoci are 67 de ani și spune că au mai fost perioade când a rămas fără energie electrică și fără căldură.
„A fost câțiva ani în urmă și făceam tot cu lemne. Am făcut focul o perioadă mare cu lemne și mâncare făceam la aragaz și acum ne gândim. Nu avem aragaz cum era odată. Ne gândim să construim un aragaz unde să facem mâncare”, a spus Ana Zanoci.
Mihail, soțul Anei, spune că pe lângă căldură, o problemă majoră va fi lipsa energiei electrice.
„Probabil că o să ieșim din iarnă, dar nu știu cu lumina cum o să fie mai departe. Cum spune la Dnestrovsc, dacă nu o să dea gaz în Transnistria, nici noi lumină nu o să avem, dar din partea din Moldova o să avem”, a menționat Mihail Zanoci.
Și Anatol Crețu afirmă că este pregătit pentru un eventual scenariu de criză. Bărbatul a procurat în jur de cinci metri cubi de lemne.
„Am auzit că o să închidă în decembrie, dar vom vedea, poate nu o să ne lase că nu sunt unul singur. Avem foarte multă lume și mă gândesc că o să dea, poate o să se împace”, a spus bărbatul.
Și alți locuitori din Varnița spun că situația va fi una gravă, dar se vor descurca cu propriile puteri.
„Avem lemne, noi ne-am gătit lemne. Avem lemne, sănătate să fie. Nu e nimic grav. Noi am trecut. Eu am 76 de ani degrabă”;
„O să fie o criză foarte mare. Transnistria se închide cu totul. De această problemă ar trebui să se preocupe Parlamentul, îl avem domnul Recean, miniștrii”, au spus oamenii.
Menționăm că începând cu 1 ianuarie 2025, expiră acordul de tranzit al gazelor rusești prin Ucraina. Livrarea gazelor naturale către regiunea transnistreană rămâne incertă. În urma vizitei ministrului Energiei, Victor Parlicov la Sankt Petersburg, oficialul a declarat că Gazpromul condiționează livrările prin ruta alternativă, Turcia, către țara noastră cu stingerea pretinselor datorii pe care le-ar avea Moldovagaz față de furnizorul rus.
Partea rusă estimează această sumă la peste 700 de milioane de dolari, dintre care Chișinăul recunoaște doar 8,6 milioane, făcând trimitere la un audit realizat în 2023.
