Toate cele zece pelicule au fost filmate în tot atâtea localități de pe ambele maluri ale Prutului, iar producția reflectă apartenența lor la românism, a declarat jurnalistul Vadim Cheptănaru într-o conferință de presă la IPN, transmite Ultimelestiri.md.
„Am ales să descoperim românismul și să-l valorificăm în următoarele localități: Ștefănești, Huși, Bivolari, Galați din România și Costești, Leova, Cahul, Comrat, Vulcănești, Sculeni din Republica Moldova”, a povestit jurnalistul.
Potrivit lui Vadim Cheptănaru, în trei luni de filmări au fost descoperite locuri, oameni și evenimente, care s-au petrecut acum sute de ani, demonstrând apartenența poporului român de pe ambele maluri ale Prutului. Jurnalistuol a menționat că a mai fost o lună de pregătiri, timp în care s-au căutat protagoniști, locuri interesante, ghizi locali, români basarabeni, care s-au mutat cu traiul de pe un mal pe altul. Oamenii și administrațiile publice locale au fost receptivi, a remarcat Vadim Cheptănaru.
Potrivit jurnalistului, în documentare sunt prezentate locuri despre care se știe prea puțin în spațiul românesc, dar care au valoare istorică, culturală și turistică deosebită pentru acest areal.
Spre exemplu, la Ștefănești există o rețea de tuneluri ce duc sub Prut, în Basarabia, construite de însuși domnitorul Ștefan cel Mare, pentru a apăra țara de hoardele invadatoare de atunci. Au fost găsite dovezi de civilizații foarte vechi de o parte și de alta a Prutului, din întreg arealul românesc. A fost vizitată casa lui Alexandru Ioan Cuza din Galați, au fost găsite elemente comune ale tradițiilor, obiceiurilor, îndeletnicirilor românești, mai ales în Valea Prutului.
„Cele mai incontestabile dovezi ale obârșiei neamului românesc, de la Nistru până la Tisa, sunt păstrate în muzeele din localitățile din Valea Prutului: obiecte și obiective vechi de sute de ani, documente semnate de mari domnitori, elementele portului popular, monede și altele – toate amintesc despre unitatea malurilor Prutului de altădată și despre aceeași origine românească”, a declarat Vadim Cheptănaru.
În cadrul proiectului „Valea Prutului – Vatră de Civilizație Românească”, în paralel cu filmările, în cele zece localități, un sondaj a fost realizat de către compania de cercetare IMAS, despre percepția oamenilor din ambele părți asupra relației dintre Republica Moldova și România.
Potrivit lui Vadim Cheptănaru, sondajul a demonstrat că majoritatea răspunsurilor relevă o atitudine frățească și deschisă, precum și o deschidere călduroasă față de România în rândul basarabenilor din Republica Moldova.
În două săptămâni de la lansare, documentarele din seria „Valea Prutului – Vatră de Civilizație Românească” au fost vizionate de 10.000 de persoane, 140.000 de telespectatori unici, iar pe rețele de socializare și pe YouTube au avut aproape 20.000 de vizualizări.