Elicopterul în care se afla Raisi s-a prăbușit, duminică seara, în nord-vestul Iranului. El era era atât președintele Iranului, cât și un candidat care se lupta pentru a-i succeda liderului suprem Ali Khamenei, actualul conducător al țării, transmite Ultimelestiri.md cu referire la stirileprotv.ro.
„Ambele poziții politice implicau un nivel de risc ridicat, aproximativ comparabil cu cel al călătoriilor cu avionul în Iran – unde siguranța aviației, compromisă de decenii de sancțiuni și de o întreținere inegală, a provocat moartea a aproape la fel de mulți oficiali iranieni de rang înalt ca și războiul său din umbră cu Israelul, care, de asemenea, a planat asupra dispariției raportate a lui Raisi”, notează revista TIME.
Alături de Raisi, în elicopter se mai aflau ministrul de Externe Hossein Amirabdollahian, guvernatorul provinciei iraniene Azerbaidjanul de Est și alte persoane. Toți decedați.
Totuși, decesul său lasă loc de interpretări. Focurile de artificii care au izbucnit duminică seara deasupra Teheranului celebrau oare ajunul sărbătorii care marchează nașterea lui Reza, cunoscut ca al 8-lea Imam sau moartea lui Raisi, un președinte contestat chiar și în Iran?, se mai întreabă jurnaliștii publicației.
TIME notează că suspiciunile sunt numeroase.
„Prăbușirea a avut loc la două luni după ce Iranul a lansat un atac masiv cu rachete și drone asupra Israelului, ca represalii la un atac aerian israelian care a ucis doi generali iranieni de rang înalt în Siria la 1 aprilie. Răspunsul inițial al Israelului la acest atac direct fără precedent asupra teritoriului său a fost atât de discret încât a fost calificat drept simbolic: a vizat o baterie antiaeriană care păzea o instalație nucleară”, mai scrie sursa citată.
Bizar ar fi faptul că elicopterul lui Raisi s-a prăbușit foarte într-o pădure muntoasă de lângă granița cu Azerbaidjan, un vecin mai puțin prieteon al Iranului, dat fiind faptul că se află în strânsă legătură cu Israelul și are un istoric de cooperare cu Mossad.
Dar chiar și vremea din zona cu pricina a fost una suspectă. Statul iranian a raportat că eforturile de localizare a locului prăbușirii au fost îngreunate de ceață, vânt și ploaie puternică și a publicat imagini cu echipele de salvare care se grăbesc să treacă prin ceața care le învăluie.
În același timp, sunt aduse în discuție zvonurile persistente conform cărora Khamenei, care conduce de 35 de ani, este bolnav.
"Moartea lui Raisi ar crea o criză de succesiune în Iran. El și Mojtaba Khamenei – fiul liderului suprem – sunt singurii candidați despre care se vorbește pentru succesiune. În cultura politică conspirativă a Iranului, puțini vor crede că moartea lui Raisi a fost accidentală", a declarat duminică pentru TIME Karim Sadjapour, cercetător senior la Carnegie Endowment for International Peace, în timp ce prezentatorii televiziunii de stat se îmbrăcau în negru.
„Nu te voi urma în iad”
Raisi și-a făcut carieră ca executant, ocupând funcția de procuror în diverse provincii și demonstrându-și angajamentul de linie dură. La sfârșitul anilor 1980, a făcut parte dintr-un "comitet al morții" care, potrivit grupurilor pentru drepturile omului, a ordonat executarea a mii de prizonieri politici fără să ai înainte dreptul la un proces.
Ulterior, masacrul dat peste cap planul de succesiune al Marelui Ayatollah Ruhollah Khomeini, clericul șiit care a condus Revoluția din 1979, după ce propriul său protejat, indignat, a declarat: "Am spus că te voi urma oriunde, dar nu te voi urma în iad".
Funcția a revenit în schimb numitului Khamenei, cu o promovare rapidă la rangul de ayatollah. În deceniile care au urmat, Raisi a urcat și el în grad, ajungând în cele din urmă să conducă sistemul judiciar, care se subordonează direct liderului.
„Cu toate acestea, Raisi nu a avut niciun fel de susținere politică aparentă, dincolo de loialii regimului, care reprezintă aproximativ 20% din cei 88 de milioane de locuitori ai Iranului. Alegerea sa în 2021 în funcția de președinte, pe fondul unei prezențe la vot record și al unor acuzații de fraudă, a fost considerată de observatori drept un semnal că "sistemul", așa cum numesc iranienii aparatul de conducere, nu mai considera funcțiile elective ca fiind o supapă de presiune necesară pentru majoritatea societății iraniene care resimte dominația combinată a clericilor de linie dură și a Corpului Gardienilor Revoluției Islamice”, mai notează publicația TIME.
Acest sistem de calcul a supraviețuit celei mai puternice provocări interne la adresa regimului din ultimele decenii, când femeile au condus proteste la nivel național care au durat luni de zile după moartea, în 2022, a lui Mahsa Amini, care fusese reținută de "poliția moralității". Peste 500 de protestatari au fost uciși de forțele de securitate ale regimului și peste 20.000 au fost arestați.
Protejat de imunitatea sa diplomatică, pentru care nu putea fi arestat în urma execuțiilor în masă din anii 1980, Raisi a mers la New York, un an mai târziu, pentru a se adresa în fața Națiunilor Unite. Acolo, el a profitat de o întâlnire cu reporterii americani pentru a se lăuda că revolta "Femeie, viață, libertate", pe care a dat vina pe SUA și Europa, a eșuat. "Anul trecut, în cursul instabilității provocate de revolte, în doar 48 de zile, peste 36.000 de minciuni au fost produse, propagate și diseminate în mass-media", declara Raisi la acea vreme.
