În conformitate cu termenii unui acord interimar la care s-a ajuns după „negocieri îndelungate”, a precizat ministerul într-un comunicat, „niciun elev turc nou nu va fi înscris în şcolile menţionate până la încheierea unui acord internaţional care să prevadă un statut juridic”, transmite Ultimelestiri.md cu referire la Digi24.ro.
„În acest context, niciun nou elev turc nu va fi înscris în clasele de grădiniţă şi clasa întâi ale şcolii primare Charles De Gaule din Ankara şi ale şcolii primare Pierre Loti din Istanbul”, a precizat ministerul.
Ministerul turc a specificat că măsura va avea efect retroactiv „de la 1 ianuarie 2024, pentru a acoperi anul şcolar 2024-2025 şi ulterior. De asemenea, niciun elev nou nu va fi admis în clasele intermediare”.
Cu mai puţin de o lună înainte de începerea noului an şcolar, la 3 septembrie, decizia guvernului turc nu a fost comunicată încă părinţilor elevilor turci, care reprezintă majoritatea covârşitoare a înscrierilor la aceste două şcoli.
Ministerul avertizează, de asemenea, că „lista elevilor turci înscrişi şi informaţiile privind şcolile aprobate de Agenţia franceză pentru învăţământul în străinătate (Aefe) vor fi transmise ministerului înainte de începerea noului an şcolar”.
Până la obţinerea „statutului legal” de către aceste şcoli, cursurile de limbă turcă, cultură turcă, literatură turcă, istorie turcă şi geografie „pot fi predate numai de către profesori cetăţeni ai Republicii Turcia numiţi de ministerul nostru”, se arată în comunicat. Acesta avertizează, de asemenea, că programele şi conţinutul acestor şcoli „vor fi monitorizate şi inspectate de funcţionari” ai ministerului şi ai statului.
Ministerul afirmă, de asemenea, că un „acord global de cooperare în domeniul educaţiei, inclusiv predarea limbii turce pentru elevii turci care locuiesc în Franţa” este în curs de negociere şi solicită „continuarea negocierilor pentru finalizarea acestuia cât mai curând posibil”.
După „luni de negocieri”, potrivit ambasadei Franţei la Ankara, tonul a crescut brusc la jumătatea lunii iulie, ministrul educaţiei, Yusuf Tekin, denunţând aroganţa Franţei, care „nu se învredniceşte” să îl ia ca interlocutor.
„Noi nu suntem ca ţările pe care le-aţi colonizat. Noi suntem un stat suveran. Prin urmare, trebuie să acţionaţi în termenii noştri dacă doriţi să predaţi aici”, a avertizat el Franţa.
Ministerul turc al Educaţiei şi-a intensificat controlul asupra şcolilor franceze din Turcia în urma refuzului Franţei de a permite Fundaţiei turce Maarif să deschidă şcoli în Turcia, potrivit mai multor surse citate de turkishminute.com.
De la ce a pornit cearta dintre Turcia și Franța pe Educație
Maarif, care a fost înfiinţată înainte de tentativa de lovitură de stat din 15 iulie 2016 prin intermediul unei legi adoptate de parlamentul turc, a vizat, după puciul eşuat, închiderea instituţiilor de învăţământ înfiinţate de adepţii mişcării religioase Gülen, ca parte a politicii externe a Partidului Justiţiei şi Dezvoltării (AKP), aflat la putere în Turcia, care etichetează mişcarea Gullen drept organizaţie teroristă şi o acuză de orchestrarea loviturii de stat eşuate.
Mişcarea Gülen, o iniţiativă civică mondială inspirată de ideile clericului musulman Fethullah Gülen, neagă ferm implicarea în puciul eşuat şi în orice activitate teroristă.
Fundaţia Maarif a preluat până în prezent sute de şcoli din întreaga lume care fuseseră înfiinţate de adepţi ai mişcării Gülen, ca parte a represiunii guvernului împotriva grupului. Aceasta este în prezent singura organizaţie care are dreptul de a deschide şcoli într-o ţară străină în numele Republicii Turcia. Ea administrează şcoli pentru toate grupele de vârstă, de la grădiniţă la universitate.
Jurnalistul Nuray Babacan a scris pentru site-ul de ştiri Gazete Pencere că inspecţiile Ministerului turc al Educaţiei la şcolile franceze din Ankara şi İstanbul au atins un nivel care perturbă educaţia elevilor. Aceste acţiuni sunt văzute ca represalii pentru încercarea eşuată a Fundaţiei Maarif de a înfiinţa şcoli în Franţa.
Babacan a declarat în articolul său că guvernul turc, sub administraţia AKP, a vizat instituţiile franceze, inclusiv Şcoala Charles de Gaulle din Ankara şi Liceul Pierre Loti din İstanbul. Şcolile s-au confruntat cu amenzi şi interferenţe în programele lor şcolare sub pretextul inspecţiilor.
„Acest lucru a mers dincolo de inspecţiile obişnuite; guvernul se amestecă acum în curriculum”, a scris Babacan. „Această problemă a început atunci când încercările Turciei de a deschide şcoli în Franţa au fost blocate. Acum, se exercită presiuni asupra şcolilor franceze de aici, cerându-li-se să includă cursuri de religie şi etică, să urmeze programa turcă şi să angajeze profesori turci”, potrivit jurnalistului.
Situaţia a dus la nelinişte în rândul elevilor şi părinţilor. Părinţii francezi şi turci au făcut apel la ministrul turc de externe, Hakan Fidan, să intervină şi să caute o soluţie diplomatică.
În ultimii ani, Fundaţia Maarif a primit un sprijin financiar substanţial din partea guvernului turc. De la înfiinţarea sa, fundaţia a preluat controlul asupra a 216 şcoli din 44 de ţări şi intenţionează să preia şi mai multe.
Rezistenţa guvernului francez faţă de extinderea Fundaţiei Maarif se datorează parţial preocupărilor legate de impunerea educaţiei religioase, care contravine sistemului educaţional strict secular al Franţei. Ca răspuns, presiunea crescută a Turciei asupra şcolilor franceze din interiorul graniţelor sale a atras critici pentru posibila politizare a educaţiei şi afectarea bunăstării elevilor şi a familiilor acestora.
