Autoritățile ucrainene susțin că în centrele de detenție se află prizonieri proveniți din 48 de țări diferite, iar o parte dintre aceștia sunt închiși de ani de zile, în timp ce Rusia nu manifestă niciun interes pentru recuperarea lor, transmite Ultimelestiri.md cu referire la adevarul.ro.
Recrutați cu promisiunea cetățeniei ruse
Pentru numeroși migranți aflați deja pe teritoriul Federației Ruse, războiul din Ucraina a fost prezentat drept o oportunitate de a obține rapid cetățenia rusă și beneficii financiare consistente.
Mulți au semnat contracte cu armata rusă convinși că își vor regulariza astfel statutul și își vor construi un viitor în Rusia. În schimb, după capturare, au descoperit că nu intră în prioritățile Moscovei.
Potrivit lui Petro Iațenko, purtător de cuvânt al Cartierului General de Coordonare pentru Tratamentul Prizonierilor de Război din Ucraina, peste 28.000 de cetățeni străini au semnat contracte cu armata rusă după declanșarea invaziei pe scară largă, iar aproape 13.000 dintre aceștia provin din statele Asiei Centrale.
„Am identificat prizonieri de război din 48 de naționalități diferite”, a declarat oficialul ucrainean.
Prizonieri din Africa, Asia și Orientul Mijlociu
Printre combatanții capturați se numără cetățeni din Kenya, Mali, Egipt, Turcia, Nepal, Sri Lanka și Republica Congo. Potrivit autorităților ucrainene, aceștia sunt găzduiți într-un centru separat, unde pot comunica în limba maternă cu alți conaționali aflați în aceeași situație.
Mai rar, în captivitate ajung și cetățeni ai unor state membre ale Uniunii Europene care au luptat de partea Rusiei. De la începutul războiului, Ucraina a raportat capturarea unor cetățeni din Grecia, Slovacia, Italia, Estonia și Bulgaria.
Jurnaliștii publicației Le Monde, care au vizitat unul dintre centrele de detenție din vestul Ucrainei, au întâlnit prizonieri din Sri Lanka, Nepal, Turcia, Congo, Kenya și Egipt. Din motive etice, publicația nu le-a dezvăluit identitatea și nici declarațiile.
O „zonă gri” juridică
Potrivit oficialilor ucraineni, problema apare în momentul în care acești oameni sunt capturați.
Deși unii dintre ei au obținut între timp cetățenia rusă, Moscova evită să îi includă în schimburile de prizonieri. În imaginile difuzate după astfel de schimburi apar frecvent militari ruși din Caucaz sau Siberia, însă cetățenii proveniți din Africa, Asia de Sud sau state arabe lipsesc aproape complet.
„Rusia nu manifestă interes pentru ei în timpul negocierilor. Singurele excepții au fost cetățenii nord-coreeni”, a declarat Bohdan Ohrimenko, șeful Secretariatului Cartierului General de Coordonare pentru Prizonierii de Război.
Potrivit unor surse implicate în negocierile pentru schimburile de prizonieri, Kremlinul acordă prioritate ofițerilor și militarilor considerați valoroși din punct de vedere strategic.
„Partea rusă dorește în primul rând recuperarea ofițerilor și acordă foarte puțină importanță soldaților de rând, cu atât mai puțin străinilor a căror loialitate este pusă sub semnul întrebării”, a declarat o sursă apropiată negocierilor, citată de Le Monde.
Cazul special al militarilor nord-coreeni și chinezi
O situație deosebit de complicată îi privește pe cei doi militari nord-coreeni capturați de Ucraina în noiembrie 2025.
Potrivit agenției Ukrinform, ambii și-au exprimat dorința de a fi transferați în Coreea de Sud. Însă legislația internațională și prevederile Convenției de la Geneva interzic returnarea forțată a unei persoane într-un stat unde aceasta ar putea fi persecutată sau expusă unor riscuri grave.
„Dacă un prizonier de război nu dorește să se întoarcă în țara sa și nu există altă soluție, îl vom menține în detenție până când situația va putea fi rezolvată”, a explicat Ohrimenko.
Într-o situație similară se află și doi cetățeni chinezi capturați în primăvara anului 2025. Potrivit autorităților ucrainene, Rusia nu a manifestat niciun interes față de soarta lor.
Problema este amplificată de faptul că în unele state, inclusiv în China, participarea la conflicte armate în calitate de mercenar constituie infracțiune și poate atrage răspunderea penală la întoarcerea în țară.
Ucraina îi tratează ca pe prizonieri de război
Înainte de invazia pe scară largă din 2022, cetățenii străini care luptau de partea Rusiei puteau fi judecați în Ucraina pentru terorism sau mercenariat.
După izbucnirea războiului, autoritățile de la Kiev și-au modificat abordarea și îi tratează pe acești combatanți conform normelor internaționale aplicabile prizonierilor de război.
„Este o abordare asimetrică. Rusia îi consideră adesea teroriști sau mercenari pe cetățenii străini care luptă de partea Ucrainei”, explică Alina Pavliuk, analistă și avocată în cadrul organizației Ukrainian Legal Advisory Group.
Totodată, experta consideră că autoritățile ucrainene oferă prea puține informații despre situația acestor prizonieri, însă admite că motivele de securitate și negocierile sensibile privind schimburile de deținuți cântăresc mai mult decât nevoia de transparență.
Peste 10.000 de prizonieri au fost deja schimbați
De la începutul invaziei ruse din 24 februarie 2022, Ucraina și Rusia au efectuat zeci de schimburi de prizonieri, în urma cărora peste 10.000 de militari s-au întors acasă.
Cu toate acestea, aproximativ 10.000 de persoane continuă să se afle în detenție de ambele părți ale frontului.
Eliberarea tuturor prizonierilor de război rămâne una dintre condițiile formulate de președintele ucrainean Volodimir Zelenski în perspectiva unor eventuale negocieri privind încheierea conflictului. În cazul sutelor de combatanți străini capturați în timp ce luptau pentru Rusia, însă, perspectivele rămân incerte, iar mulți dintre ei par să fi fost abandonați de statul în numele căruia au mers la război.
