Mormântul nu conține rămășițe umane care ar fi putut ajuta la identificarea persoanei îngropate. Totuși, cercetătorii sunt de părere că ar putea fi vorba despre locul de veci al unui faraon care a condus Egiptul de Sus în Perioadă Intermediară a Egiptului, parte a așa-numitei Dinastii Abydos – una dintre cele mai puțin înțelese dinastii ale Egiptului Antic. Faraonul misterios ar putea fi unul dintre suveranii a căror existență nu a fost consemnată în registrele istorice, transmite Ultimelestiri.md cu referire la observatornews.ro.
„Este o dinastie enigmatică, aproape uitată din înregistrările oficiale ale Egiptului Antic, întrucât a existat într-o perioadă de declin politic și fragmentare”, a declarat Josef Wegner, egiptolog și profesor de arheologie la Universitatea din Pennsylvania, care a condus săpăturile. „Acest mormânt misterios deschide o nouă direcție de cercetare în privința Dinastiei Abydos”.
Potrivit experților, mormântul este cel mai mare descoperit până acum pentru un conducător al acestei dinastii, oferind date prețioase despre o epocă istorică neclară, documentată aproape exclusiv prin descoperiri arheologice, scrie CNN.
Faraonul „pierdut”
Mormântul a fost găsit la aproape 7 metri sub pământ, în necropola antică de la Muntele Anubis din Abydos, o formațiune naturală cu aspect piramidal, considerată sacră de egipteni și folosită ca loc de ascundere a mormintelor regale.
Abydos era în antichitate un oraș sfânt, despre care se spunea că adăpostește mormântul zeului Osiris, iar primii faraoni și-au ales aici locul de veci. De-a lungul secolelor, necropola a fost extinsă de diverse dinastii, care au îngropat regi în cimitirul regal.
În urmă cu mai bine de un deceniu, echipa lui Wegner a descoperit primul mormânt care confirma existența unei Dinastii Abydos, documentată pentru prima oară în 1997 de egiptologul Kim Ryholt. Acesta presupunea că o dinastie mai mică ar fi condus regiunea în perioada fragmentării politice a Egiptului.
Primul rege identificat din această dinastie a fost Seneb-Kay, un faraon necunoscut anterior, care nu apare în niciun registru istoric. Dintre cele opt morminte ale dinastiei descoperite până acum, doar cel al lui Seneb-Kay conține un nume.
Noul mormânt, deși similar arhitectural și ornamental, este considerabil mai mare decât cel al lui Seneb-Kay: compartimentul principal format din trei camere are 1,9 metri lățime și 6 metri lungime. Dat fiind că a fost construit într-o zonă mai veche a necropolei, cercetătorii cred că acest rege ar fi putut fi un predecesor al lui Seneb-Kay.
Se presupune că mormântul ar fi putut aparține regelui Senaiib sau regelui Paentjeni, două figuri menționate rar în dovezile arheologice, dar incluse pe un monument dedicat din Abydos. „Este la fel de posibil să fie vorba despre un rege complet necunoscut”, a spus Wegner, care este și curatorul secției egiptene a Muzeului Penn. „Nu credem că avem toate numele regilor din această dinastie. Dovezile nu s-au păstrat constant pentru toți”.
Deși lipsesc inscripțiile care să indice cu certitudine identitatea faraonului, mormântul conține două picturi reprezentându-le pe zeițele Isis și Nephthys, frecvent ilustrate în ritualurile funerare ca simboluri ale jelirii. Wegner a declarat că echipa va continua să cerceteze o zonă suplimentară de 10.000 de metri pătrați din deșertul înconjurător, în speranța de a descoperi noi morminte. „Ar putea fi ușor 12 sau chiar 15 regi care au format această dinastie”.
Pe lângă săpături, cercetătorii vor utiliza tehnologia radar de penetrare a solului și magnetometrie pentru a cartografia structurile ascunse sub pământ. „Descoperirea unui nou conducător din Dinastia Abydos este extrem de palpitantă”, a spus Salima Ikram, profesor distins de egiptologie la Universitatea Americană din Cairo. „Confirmă existența unei necropole regale importante, ne oferă informații despre arhitectura mormintelor regale și indicii despre succesiunea membrilor acestei dinastii”.
O nouă perspectivă asupra istoriei egiptene
„Faraonii egipteni și-au prezentat istoria ca fiind una liniară și clară, cu numele regilor în ordine. Acești regi lipsesc complet. Dacă ne bazăm doar pe aceste înregistrări stricte, nu avem niciun loc pentru ei”, a explicat Laurel Bestock, egiptolog și profesor asociat de arheologie la Universitatea Brown din Rhode Island.
„Când găsim astfel de monumente, ne dăm seama cât de inadecvată este această cronologie oficială. Ea a fost redactată nu pentru acuratețe, ci pentru a susține punctul de vedere al regilor ulteriori care au reunificat Egiptul”, a adăugat Bestock. „Aceștia se descriau ca mari învingători în războaie etnice și îi ignorau complet pe ceilalți jucători minori”.
Astfel de descoperiri arheologice, precum acest nou mormânt din Abydos, sunt „incredibil de valoroase” pentru că aduc context istoric real, indiferent dacă identitatea regelui va fi sau nu descoperită, a conchis Bestock. Deocamdată, numele conducătorului rămâne un mister. Totuși, Wegner speră ca, într-o zi, să poată identifica faraonul și să-l integreze în cronologia istorică. „Cu arheologia speri întotdeauna să găsești dovezi. Iar înregistrările arheologice îți oferă întotdeauna surprize și răsturnări de situație, deci nu știi niciodată ce poți descoperi”.
