Ediția din acest an are loc într-un context cu o semnificație aparte pentru memoria colectivă a Republicii Moldova. Anul 2026 marchează 80 de ani de la foametea organizată din 1946 –1947 și 85 de ani de la primele deportări din 1941 – două dintre cele mai grave crime comise împotriva populației Moldovei în perioada ocupației sovietice, transmite Ultimelestiri.md cu referire la moldpres.md.
Congresul a reunit istorici, supraviețuitori și descendenți ai victimelor deportărilor și represiunilor politice, reprezentanți ai autorităților publice locale, membri ai misiunilor diplomatice, cadre didactice, cercetători științifici, reprezentanți ai muzeelor și ai organizațiilor neguvernamentale.
În deschiderea evenimentului, președintele Parlamentului, Igor Grosu, a subliniat că istoria noastră poartă răni adânci, care a marcat oameni, familii și destine.
„Anul acesta comemorăm 85 de ani de la primul val al deportărilor staliniste și 80 de ani de la foametea organizată din anii 1946–1947. Accentuez „organizată”, și nu, așa cum încearcă unii să ne spună, că a fost doar o secetă. Nu este sat în Republica Moldova în care să nu fi existat o familie deportată. Nu există localitate care să nu păstreze amintirea foametei. Aceste tragedii nu sunt doar statistici, ci fac parte din memoria colectivă a poporului nostru. De aceea, istoricii au o misiune aparte: să studieze trecutul și să transmită mai departe cultura memoriei”, a declarat Igor Grosu.
Potrivit acestuia, congresul are loc într-un moment în care autoritățile își asumă pași importanți pentru recunoașterea oficială a suferințelor provocate de regimul sovietic. Astfel, legiferarea statutului de victimă a foametei reprezintă un pas necesar pentru restabilirea adevărului istoric și pentru recunoașterea unei tragedii îndelung trecute sub tăcere. Totodată, perspectiva condamnării prin lege a negării represiunilor comuniste este esențială pentru protejarea memoriei victimelor și pentru combaterea falsificării istoriei.
„Una dintre obligațiile statului este asigurarea dreptului la adevăr al cetățenilor săi, ca element important al respectării drepturilor omului. Dreptul la adevăr reprezintă dreptul victimelor și al societății de a cunoaște adevărul despre circumstanțele în care au fost comise încălcări grave ale drepturilor omului. Este un act de dreptate față de victime și o datorie față de generațiile care vin. Memoria nu trebuie folosită pentru a dezbina societatea. Memoria trebuie să ne unească în jurul adevărului și să aducă dreptate victimelor și urmașilor acestora. Republica Moldova merge pe calea europeană, iar Europa înseamnă și asumarea trecutului, condamnarea regimurilor totalitare și respectul pentru demnitatea umană. Avem obligația morală să transmitem această memorie copiilor și nepoților noștri. Pentru că un popor care își cunoaște trecutul este un popor care își poate construi viitorul cu demnitate”, a afirmat Igor Grosu.
La rândul său, ministrul Culturii, Cristian Jardan, a menționat că adevărul istoric nu poate fi negat sau ascuns, iar calvarul victimelor acestor represiuni nu poate fi șters.
„În ultimii ani am organizat tot mai multe evenimente dedicate culturii memoriei. Sunt sute de mii de victime și urmași ai deportărilor, ai foametei organizate și ai represiunilor sovietice, iar noi trebuie să le cunoaștem istoria. În acest an, împreună cu Ministerul Educației și Cercetării, am organizat Decada Memoriei, în cadrul căreia sute de elevi din întreaga țară au avut ocazia să vină la Chișinău, să viziteze muzee și să participe la spectacole de teatru dedicate represiunilor sovietice.
Astăzi, în repertoriul teatrelor noastre avem cel puțin patru spectacole foarte bine documentate, dedicate represiunilor sovietice. Vorbim despre: „Dosarele Siberiei”, de la Teatrul Național „Mihai Eminescu”, spectacolul „1946” de la Teatrul „Luceafărul”, care s-a jucat vineri în Piața Marii Adunări Naționale și „Copiii Foametei”, de la Teatrul Național „Mihai Eminescu”. În acest an am avut parte și de o premieră la Teatrul Fără Nume, unde s-a jucat „Noaptea scrisă cu roșu”, un spectacol extraordinar despre un act de curaj demonstrat de două tinere din Chișinău împotriva regimului sovietic. Evenimentele prezentate au avut loc în anul 1970”, a spus Cristian Jardan.
De asemenea, în acest an, Expoziția de Vagoane, ajunsă la cea de-a patra ediție, s-a extins și la Bălți. La fel, Festivalul Memoriei și Identității de la Mereni va cunoaște, în acest an, o amploare fără precedent.
„Comemorarea victimelor represiunilor nu poate fi un act ocazional sau unul pur simbolic. Este o responsabilitate instituțională asumată. Nu este un exercițiu de nostalgie dureroasă, ci o condiție a rezilienței democratice și un act de justiție față de cei care au suferit și față de cei care nu mai sunt. Tocmai acesta este și obiectivul congresului: consolidarea culturii memoriei în Republica Moldova, alinierea la valorile europene ale adevărului istoric, precum și promovarea demnității umane și a democrației ca valori indivizibile”, a remarcat Cristian Jardan.
Prezent la eveniment, ministrul Educației și Cercetării, Dan Perciun, a accentuat că instituția privește educația istorică drept unul dintre pilonii dezvoltării unei societăți democratice.
„Anume școala formează cetățeni capabili să înțeleagă trecutul, să distingă faptele de manipulare și să privească viitorul cu responsabilitate. O memorie bine înțeleasă consolidează reziliența unei societăți, un lucru pe care poate l-am înțeles prea târziu, abia după începerea invaziei Federației Ruse în Ucraina.
Un popor care își cunoaște istoria dezvoltă încredere în propriile valori, își protejează libertatea și își construiește viitorul pe baza adevărului. Memoria reprezintă și un act de unitate. Represiunile au afectat în mod tragic oameni de diferite etnii, confesiuni și profesii. Astăzi, alături de dumneavoastră, îi comemorăm împreună, uniți prin respectul pentru fiecare destin și pentru demnitatea fiecărei persoane”, a spus Dan Perciun.
Oficialul a vorbit despre acțiunile realizate de Ministerul Educației și Cercetării pentru ca memoria să devină o parte vie a procesului de învățământ.
„Pe parcursul întregii luni, în țară au avut loc 35 de conferințe științifice și metodico-didactice, au fost organizate zeci de lecții publice susținute de istorici și experți, dedicate deportărilor, represiunilor sovietice, foametei organizate și războiului pentru independența Republicii Moldova. În toate instituțiile de învățământ a fost proiectat documentarul „Suntem acasă”, iar sute de elevi au vizitat locurile memoriei din Chișinău: Monumentul Deportaților, Muzeul Militar și Muzeul Național de Istorie, completând această experiență prin spectacole tematice.
Memoria devine cu adevărat vie atunci când este înțeleasă, cercetată și împărtășită, contribuind astfel la cultivarea unei veritabile culturi a memoriei. Prin memoria celor care au trecut prin deportări și foamete înțelegem valoarea libertății. Prin educație transmitem adevărul. Prin solidaritate întărim comunitățile. Prin respectul pentru istorie consolidăm parcursul democratic și european al Republicii Moldova”, a concluzionat Dan Perciun.
Congresul Național al Memoriei a fost lansat în anul 2025 ca platformă de dialog între supraviețuitorii și descendenții victimelor deportărilor și represiunilor politice, autoritățile publice, mediul academic, instituțiile muzeale și organizațiile societății civile. Prin cea de-a doua ediție, această platformă se consolidează și continuă să contribuie la dezvoltarea unei culturi a memoriei în Republica Moldova.
