Este vorba despre o înțelegere care merge dincolo de simple investiții – documentul prevede înființarea unui fond comun de gestionare a proiectelor strategice din domeniul exploatării de resurse, energiei și tehnologiilor conexe. În esență, Statele Unite și Ucraina își propun să atragă capital și expertiză occidentală pentru a transforma industria minieră ucraineană într-un pilon al reconstrucției economice, transmite Ultimelestiri.md cu referire la adevarul.ro.
Deocamdată, două anexe tehnice, ce reglementează funcționarea acestui fond, mai trebuie agreate de ambele părți. Sursele citate de Bloomberg susțin însă că documentul de bază este deja finalizat și poate fi semnat chiar în cursul zilei.
Acordul privind subsolul dintre Ucraina și Statele Unite ar putea fi semnat în următoarele 24 de ore, a declarat premierul ucrainean Denis Șmihal la televizor.
„Acest acord va fi urmat de semnarea a încă două acorduri executive tehnice privind crearea directă a unui fond de investiții, finanțarea și reaprovizionarea acestuia”, a adăugat prim-ministrul.
După cum a remarcat Șmihal, după îndelungi consultări, părțile au ajuns la acorduri clare cu privire la conținutul documentului. Guvernul subliniază că viitorul acord va avea caracter de parteneriat. Fondul de investiții care va fi creat va asigura cote egale de administrare și finanțare – 50% din partea fiecărei părți. Contribuțiile vor fi făcute în numerar, Statele Unite putând considera noua asistență militară drept contribuție la fond.
Ucraina păstrează controlul deplin asupra tuturor resurselor, subsolului și infrastructurii aferente. Contribuția sa se limitează la noi licențe de dezvoltare minerală. Acordul nu acoperă asistența furnizată de Statele Unite înainte de încheierea sa.
Fondul va funcționa timp de zece ani și va fi destinat finanțării proiectelor de dezvoltare din Ucraina. Documentul prevede, de asemenea, stabilirea a tarifelor zero pentru ambele părți. Statele Unite se angajează să implice și alți parteneri internaționali în această inițiativă.
Prevederile acordului nu contravin cursului de integrare europeană al Ucrainei și aspirației sale de a adera la Uniunea Europeană. Litigiile care pot apărea în timpul implementării acordurilor vor fi soluționate prin consultări. Anterior, partea americană a propus aplicarea legislației sale naționale în acest scop, dar această abordare nu a fost consacrată în versiunea finală a acordului.
Un echilibru fragil între sprijin și suveranitate
Washingtonul ar urma să recunoască în mod explicit aspirația Ucrainei de integrare europeană și să evite impunerea unor condiționalități care ar putea intra în conflict cu acest parcurs. Este o formulare diplomatică, dar în contextul geopolitic actual, ea poartă greutatea unor negocieri dure din culise.
Mai mult, conform versiunii finale a acordului, doar ajutorul militar viitor oferit de SUA va fi considerat contribuție în fondul comun – un detaliu esențial, care marchează un pas înapoi din partea Washingtonului. Premierul Denis Șmîhal a subliniat că nu se va contabiliza ajutorul deja acordat ca datorie a Ucrainei, o decizie care scoate de sub presiune bugetul de război al Kievului.
"Acordul consolidează parteneriatul strategic dintre cele două state, în vederea reconstrucției pe termen lung și modernizării Ucrainei, ca răspuns la distrugerile provocate de invazia rusă", se arată într-un fragment din documentul obținut de jurnaliști.
Noua versiune a acordului, susținută de ambele guverne, exclude explicit orice referință la aceste datorii. Conform sursei citate, structura propusă este una de tip 50-50 în investiții, cu accent pe proiecte comune și reinvestirea profiturilor în infrastructura minieră și energetică a Ucrainei.
„E un acord mult mai echilibrat decât ce am primit în martie”, a scris deputatul de opoziție Iaroslav Jeleznîiak, care a avut acces la mai multe variante ale documentului. Acesta a precizat că nu vor exista plăți anticipate, cesiuni de uzine sau infrastructură strategică, cum ar fi sistemul de tranzit de gaze al Ucrainei – aspecte vehiculate anterior în spațiul public.
Acordul a fost blocat timp de mai multe luni și din cauza unei suprapuneri cu parteneriatul strategic semnat de Ucraina cu Uniunea Europeană în 2021 privind materiile prime esențiale. La presiunea Bruxelles-ului, partea ucraineană a insistat ca noul memorandum să nu intre în contradicție cu obligațiile asumate în procesul de integrare europeană. Clauza a fost acceptată de Washington și este menționată explicit în preambul.
Documentul recunoaște, de asemenea, contribuția istorică a Ucrainei la securitatea globală prin renunțarea la arsenalul nuclear moștenit de la Uniunea Sovietică. În 1994, prin Memorandumul de la Budapesta, Kievul accepta dezarmarea completă a arsenaluluilui său nuclear în schimbul unor garanții de securitate din partea SUA, Marii Britanii și Rusiei – garanții încălcate flagrant de Moscova în 2014 și 2022.
Tensiuni nespuse, interese globale
Dincolo de entuziasmul oficial, acordul vine cu propriile umbre. Președintele american Donald Trump a cerut Kievului „să semneze de îndată” înțelegerea privind resursele minerale, lăsând să se înțeleagă că susținerea americană ar putea deveni selectivă.
Acordul dintre SUA și Ucraina nu este doar despre minerale. Este despre poziționarea strategică a unei țări aflate în război, despre influența economică în Europa de Est și despre capacitatea unei națiuni de a-și păstra suveranitatea, chiar și atunci când supraviețuirea depinde de bunăvoința celor mai mari puteri ale lumii.
