ONG-urile de profil denunță un act de cenzură și presiune asupra presei și califică drept „improprie” reacția Biroului pentru Politici de Reintegrare. Instituția respinge, însă, acuzațiile, și susține că „nu este în drept să facă imixtiune în activitatea părților implicate”, transmite Ultimelestiri.md cu referire la newsmaker.md.
Ce s-a întâmplat?
Pe 14 mai, redacția Zona de Securitate a denunțat public „presiuni și intimidări” la Varnița – localitate controlată de autoritățile constituționale – după ce un banner informativ despre criza energetică, care conținea mesajul „Când nu plătești pentru gaz – plătești cu viitorul”, a fost „demontat forțat”.
Bannerul făcea parte din campania #UEpeNistru și fusese amplasat într-un spațiu închiriat, unde platforma desfășurase și anterior inițiative similare, fără a întâmpina probleme.
Jurnaliștii de la Zona de Securitate spun că primarul localității Varnița, Alexandr Nichitenco, le-a declarat că „a fost contactat de reprezentanți ai administrației de la Tiraspol, care i-au transmis indicații privind înlăturarea bannerului”. Într-un comentariu pentru Ziarul de Gardă, edilul a declarat, însă, că textul era scris în limba rusă și nu fusese coordonat în prealabil cu autoritățile locale.
Reacții: ONG-urile de media critică Biroul pentru reintegrare, iar Zona de Securitate merge în instanță
Dezinstalarea bannerului nu a avut loc în legătură cu nerespectarea unor condiții de exploatare a dispozitivului publicitar, ci în legătură cu mesajul acestuia: „Când nu plătești pentru gaz cu bani — plătești cu viitorul” – susțin organizațiile de media din Republica Moldova.
Centrul pentru Jurnalism Independent, împreună cu alte cinci organizații de media, califică drept „improprie” reacția Biroului pentru Politici de Reintegrare, care a declarat pentru TV8 că „aspectele legale urmează a fi clarificate între părțile implicate nemijlocit”.
ONG-urile de media susțin că, prin declarațiile sale, Biroul politici de reintegrare ar sugera „în mod eronat că acordul primarului reprezintă o precondiție pentru amplasarea bannerului informativ”. Semnatarii declarației reamintesc că, potrivit legii, autoritățile locale nu au voie să intervină în conținutul publicității exterioare și cer autorităților să oprească acțiunile de intimidare și să apere libertatea de exprimare.
Reacția Biroului politici de reintegrare nu a întârziat să apară. Instituția respinge acuzațiile și spune că nu este „abilitată să efectueze interpretări juridice ale prevederilor legislației și cu atât mai mult nu este în drept să facă imixtiune în activitatea părților implicate în amplasarea mijloacelor de publicitate exterioară”. Instituția a încurajat autoritățile locale din Zona de Securitate „să colaboreze deschis și constructiv” cu presa și societatea civilă, „pentru a asigura o informare corectă a cetățenilor de pe ambele maluri ale Nistrului”.
Redacția Zona de Securitate a respins însă această poziție, acuzând Biroul că ar avea o poziție „pasivă” și „ambiguă”, care riscă să creeze „un precedent periculos”: „Orice redacție ar putea fi redusă la tăcere de fiecare dată când activitatea sa deranjează un primar, un ministru sau un președinte”, au precizat jurnaliștii redacției, care spun că se vor adresa în instanța de judecată pentru a-și face dreptate.
