Pe fondul tensiunilor dintre Minsk și Kiev, Lukașenko a fost convocat la discuții de Vladimir Putin, la palatul din Valdai. Deși întâlnirea a durat două zile, nu au fost publicate fotografii de la aceasta, iar cei doi lideri nu au susținut o conferință de presă, transmite Ultimelestiri.md cu referire la stirileprotv.ro.
După întâlnirea cu Putin de la Valdai, Lukașenko pornește într-un turneu în Asia de Sud-Est, care include vizite în Indonezia, Vietnam și Myanmar, scrie agenția de știri Baha.
Oficial, Kremlinul a descris întâlnirea ca fiind o discuție de rutină privind comerțul, proiectele comune și „securitatea regională”.
Însă momentul ales spune o poveste mult mai gravă, scriu ucrainenii de la Kyiv Post.
Discuțiile au avut loc într-un moment de tensiune crescândă între Kiev și Minsk, în urma avertismentului Ucrainei cu privire la infrastructura militară rusă de pe teritoriul Belarusului. Pentru Ucraina, Belarusul nu mai este doar un aliat pasiv al Rusiei. Este un factor logistic, militar și strategic care facilitează războiul dus de Moscova.
Formatul închis al reuniunii de la Valdai – fără conferințe de presă, fără declarații publice și fără documente semnate – nu face decât să întărească impresia că cele mai importante discuții nu erau destinate publicului larg.
Umbra avertismentului de la Kiev
Reuniunea a avut loc în urma unui avertisment direct din partea președintelui Volodimir Zelenski, care a acordat recent Belarusului un termen de o săptămână pentru a demonta stațiile rusești de retransmisie a semnalului, despre care Kievul susține că erau folosite pentru a ghida atacurile împotriva Ucrainei.
Kremlinul a respins avertismentul, considerându-l o amenințare la adresa suveranității belaruse. Acest răspuns era de așteptat. Ceea ce contează mai mult este faptul că avertismentul pare să fi schimbat ecuația strategică.
Kyiv Post a relatat anterior că stațiile de retransmisie au încetat să mai funcționeze după ultimatumul lui Zelenski, conform referirii președintelui la rapoarte militare și de informații.
Belarusul, rampă de lansare a Rusiei
Lukașenko a evitat să trimită trupe belaruse direct în Ucraina, dar teritoriul Belarusului a jucat deja un rol decisiv în războiul purtat de Rusia.
În februarie 2022, Belarusul a servit drept una dintre principalele rampe de lansare pentru invazia pe scară largă a Rusiei. De atunci, Minskul a găzduit arme nucleare tactice rusești, a organizat în repetate rânduri exerciții militare comune și a pus la dispoziție infrastructura militară care ajută Moscova să mențină presiunea asupra Ucrainei.
Pentru Kiev, problema nu este doar dacă soldații belaruși vor intra în război, ci faptul că Belarus continuă să pună la dispoziția Rusiei infrastructură militară, baze, sisteme radar și logistică folosite în atacurile asupra Ucrainei. Astfel, chiar dacă Aleksandr Lukașenko susține că țara sa nu participă la conflict, Belarus este considerat de Ucraina parte a câmpului de luptă.
Potrivit analizei, discuțiile recente dintre Vladimir Putin și Lukașenko reflectă presiunile tot mai mari exercitate de Kremlin asupra liderului belarus. Deși regimul său depinde de Moscova din punct de vedere politic, economic și militar, implicarea tot mai mare a Belarusului în sprijinirea operațiunilor rusești crește riscul ca infrastructura sa militară să devină o țintă legitimă pentru atacurile ucrainene.
Aceasta este principala dilemă a lui Lukașenko: nu își poate permite să îl refuze pe Putin, dar nici să accepte fără riscuri cererile Moscovei. În acest context, referirile oficiale la „securitatea regională” ar putea ascunde discuții despre intensificarea cooperării militare ruso-belaruse și despre războiul din Ucraina.
