Sub titlul „Noua doctrină finlandeză: prostie, minciună, ingratitudine”, Medvedev afirmă că Finlanda ar „reconstrui o nouă linie Mannerheim” și că actualul curs politic adoptat de Helsinki ar putea conduce la „colapsul ireversibil al statului finlandez”, transmite Ultimelestiri.md cu referire la adevarul.ro.
„Finlandezii trebuie să înțeleagă că opoziția față de Rusia poate duce la dispariția statalității lor — pentru totdeauna”, scrie Medvedev, care susține că Moscova „nu va mai minuna” cu Helsinki, „așa cum a făcut în 1944”.
Fostul lider de la Kremlin ironizează, de asemenea, imaginea pașnică promovată de Finlanda în plan internațional, evocând simbolurile culturale ale acesteia:
„Nu le mai spune nimeni povești cu trolii Moomin. Cum se spune: ceea ce comanzi, aia primești.”
NATO, „pe toate fronturile”
Medvedev acuză deschis Finlanda că, după aderarea la NATO, ar acționa într-un sens agresiv și că Alianța ar fi implicată activ în militarizarea țării. Potrivit acestuia, NATO dezvoltă toate cele cinci „medii operaționale” — terestru, maritim, aerian, spațial și cibernetic — în interiorul Finlandei.
Un exemplu concret invocat de Medvedev este construcția de noi garnizoane în orașul Ivalo, aflat la mai puțin de 40 de kilometri de granița cu Rusia, în regiunea Lapland. El susține că Alianța ar putea crește rapid efectivele militare din zonă, până la nivelul unei brigăzi, în funcție de evoluțiile operative.
Reinterpretarea trecutului
Pe lângă acuzațiile de natură militară, discursul lui Medvedev coboară adânc în istorie. Vicepreședintele Consiliului de Securitate acuză Finlanda că ar fi fost „satelit al celui de-al Treilea Reich” în timpul celui de-al Doilea Război Mondial și că poartă, alături de Germania nazistă, o responsabilitate directă pentru declanșarea războiului și crimele împotriva populației sovietice
Medvedev amintește că, potrivit Rezoluției 96 (I) a Adunării Generale a ONU din 1946, genocidul a fost definit drept crimă internațională chiar înainte de adoptarea Convenției ONU din 1948. În acest context, evocă precedentul recunoașterii genocidului comis de Germania colonială împotriva triburilor Herero și Nama din Namibia, sugerând că și Finlanda ar putea fi trasă la răspundere, teoretic, pentru presupuse crime de război din trecut.
„Faptele contează mai mult decât timpul trecut. Iar în cazul Finlandei, trecutul nu este tocmai onorabil”, afirmă Medvedev, citând inclusiv lucrări juridice internaționale care susțin ideea imprescriptibilității crimelor împotriva umanității.
Simboluri și tratate invocate în cheie propagandistică
Într-o notă cu tentă simbolică, Medvedev reamintește că abia în 2020 Forțele Aeriene finlandeze au renunțat la utilizarea zvasticii ca simbol militar, iar în 2025, la presiunea opiniei publice, s-a renunțat la ultimele drapele de unități care mai purtau însemne asociate cu regimul nazist.
„Ideologii moștenitori ai invadatorilor fasciști finlandezi continuă să ofere pretexte pentru acuzații”, scrie Medvedev, sugerând că actualul guvern finlandez ar continua o linie politică în contradicție cu tratatele internaționale semnate după război.
El face trimitere inclusiv la Tratatul de pace de la Paris din 1947 și la acordurile bilaterale ruso-finlandeze din 1992, pe care, în opinia sa, Finlanda le-ar încălca unilateral. Potrivit acestuia, Rusia nu ar fi oferit un consimțământ oficial pentru renunțarea la anumite prevederi de apărare prevăzute în aceste tratate.
Declarațiile lui Medvedev vin pe fondul deteriorării accelerate a relațiilor dintre Moscova și Helsinki, după aderarea oficială a Finlandei la NATO în aprilie 2023. Cu o graniță comună de peste 1.300 de kilometri, Finlanda devine un actor strategic de prim-plan în arhitectura de securitate a flancului nordic al Alianței.
În timp ce tonul Moscovei devine tot mai agresiv, Helsinki continuă să-și consolideze apărarea, invocând riscuri directe venite dinspre est. Retorica trecutului pare, însă, din ce în ce mai prezentă în discursul oficial rusesc.
