Dosarele includ rapoarte și mărturii din fondurile Siguranței, care reflectă perspectiva Statului Român din epocă, transmite Ultimelestiri.md.
„Acestea sunt resurse valoroase pentru istorici, profesori, elevi și studenți interesați să înțeleagă contextul complex al evenimentelor”, au declarat reprezentanții Ministerului Culturii.
Documentele pot fi consultate online pe pagina web a Agenției Naționale a Arhivelor.
Rebeliunea de la Tatarbunar (16 septembrie 1924) a fost o operațiune de inspirație sovietică în Basarabia de sud, atunci parte a României, astăzi – parte a Ucrainei. Aceasta a fost provocată de implicarea serviciilor secrete sovietice care au folosit nemulțumirile sociale și etnice locale, amplificate de o secetă cu consecințe dezastruoase pentru agricultura locală.
Rebeliunea de la Tatarbunar a fost o operațiune care, pentru a reuși, a trebuit să eșueze. În sens că aceasta nu a fost concepută de sovietici ca să provoace o răscoală la nivelul întregii Basarabii și cu atât mai mult a României, dat fiind faptul că nu numai centrala de la București, conducerea Partidului Comunist din România nu a fost pusă la curent cu pregătirile militare ale rebelilor din ajun, dar nici filiala PCdR de la Chișinău nu știa nimic despre ceea ce se plănuia la Moscova.
Rebeliunea de la Tatarbunar trebuie înțeleasă în contextul regional est-european și central-european al epocii care arată promovarea de către Moscova a unei politici de destabilizare a țărilor vecine. Cu toate acestea, tiparul evenimentelor violente de inspirație sovietică de la Tatarbunar de la mijlocul lunii septembrie 1924 contrastează atât cu operațiunile sovietice din Polonia, cât și din Estonia în același an. Capturarea în masă a agenților lor în Galiția în 1924 a fost, de asemenea, o imensă jenă, care, împreună cu cele anterioare, i-a determinat pe sovietici să renunțe, oficial, la tactica lor agresivă de destabilizare a țărilor vecine, în februarie 1925. România, la rândul ei, ca urmare a rebeliunii, a decis să creeze un sistem robust de securitate pentru a contracara pe viitor asemenea pericole, prin crearea Serviciului Secret de Informații în cadrul Armatei Române.
La câteva săptămâni după răscoala de la Tatarbunar, în data de 12 octombrie 1924, Moscova creează pe teritoriul ucrainean o Republică Sovietică Socialistă Autonomă Moldovenească. Crearea RASSM a avut scopul de a internaționaliza așa-numita chestiune a Basarabiei și a propaga doctrina existenței unei națiuni moldovenești diferită de cea română și care a servit drept justificare ideologică a ocupării sovietice a Basarabiei în 28 iunie 1940 ca urmare a aplicării protocolului adițional secret al Pactului Molotov-Ribbentrop din 23 august 1939.
Dat fiind faptul că până în prezent rebeliunea de la Tatarbunar este instrumentalizată în scopuri ideologice, Agenția Națională a Arhivelor pune la dispoziția istoricilor, profesorilor de istorie din învățământul liceal și superior, elevilor, studenților și publicului larg un set larg de documente de arhivă provenit din fondurile Siguranței, poliția politică românească din interbelic, care reflectă punctul de vedere oficial al Statului Român din epocă asupra celor întâmplate.
Copiile digitale ale dosarelor cu referire la rebeliune pot fi accesate pe pagina web a Agenției Naționale a Arhivelor
