Valeriu Mija, secretar de stat la MAE, și-a exprimat recunoștința pentru sprijinul acordat, și a menționat că în urma implementării proiectului capacităților instituționale ale MAE, vor fi modernizate în conformitate cu standardele internaționale și ale UE. De asemenea, el a subliniat, ca instituția va putea răspunde în mod eficient la situații de criză internaționale care afectează cetățenii moldoveni și la provocări, asigurând o mai bună coordonare în timp real cu partenerii internaționali, transmite Ultimelestiri.md cu referire la IPN.
„Autoritățile Republicii Moldova recunosc pe deplin că competențele și capacitățile instituționale moderne de gestionare a crizelor au devenit elemente importante ale interacțiunilor diplomatice, pentru a răspunde cu succes noilor provocări cu care ne confruntăm cu toții pe scena internațională”, a mai declarat secretarul de stat.
La rândul său, ambasadorul Danemarcei în Moldova, Søren Jensen, vorbind în numele celor opt state, a subliniat că proiectul face parte din eforturile de a spori reziliența țării la amenințările hibride. „Securitatea și reziliența Europei merg mână în mână cu securitatea și reziliența Moldovei. Susținem ambițiile Moldovei de a deveni stat membru al UE și ne angajăm să contribuim la consolidarea capacităților sale instituționale”, a afirmat diplomatul.
Totodată, ambasadorul a subliniat că proiectul face parte din sprijinul amplu acordat de cele opt țări nordice și baltice Moldovei pentru a-i spori reziliența față de atacurile hibride ale Rusiei. „Dispunerea de sisteme digitale sigure, reziliența față de amenințările cibernetice și hibride și o guvernanță democratică solidă sunt obiective pe care le împărtășim cu Moldova și pe care suntem gata să le sprijinim”, a notat oficialul.
Sprijinul pentru această inițiativă are la bază un memorandum semnat anterior de miniștrii de externe ai statelor nordice și baltice în timpul unei vizite la Chișinău. În cadrul proiectului va fi elaborată o foaie de parcurs pentru îmbunătățirea securității cibernetice și modernizarea sistemelor digitale, iar spațiile dedicate gestionării crizelor vor fi renovate și dotate cu echipamente moderne. Țările care au lansat proiectul sunt: Danemarca, Estonia, Finlanda, Islanda, Letonia, Lituania, Norvegia și Suedia.
