Potrivit lui Leșcu, domeniul apărării este ignorat sau tratat superficial de majoritatea concurenților electorali: din cei 22 rămași în cursă, șapte nu au programe pe tema securității și a armatei, transmite Ultimelestiri.md.
Totuși, expertul subliniază că cei care au reflectat acest domeniu au avut declarații vagi, fără ținte măsurabile sau propuneri concrete de politici publice.
„PAS, partidul de guvernare, în pofida unei prestații respectabile a Ministerului Apărării în acești patru ani, în care a reușit să atragă finanțări noi și a început să modernizeze instituțional și tehnologic armata, nu oferă absolut nimic concret în programul electoral, doar intenții vagi precum „securitate prin diplomație”.
La rândul lor, cei din Blocul „Patriotic” au reîncălzit gălușca despre neutralitatea care trebuie protejată și alte clișee propagandistice din aceeași serie.
Și pentru că aceeași idee o găsim și la Partidul Nostru, și la Blocul Alternativa, să clarificăm lucrurile: neutralitatea este înscrisă în Constituția Republicii Moldova, în legea supremă a țării. Ca să o modifici, îți trebuie 67 de deputați. Însă nimeni din partidele cu șanse nu propune acest lucru. Partidul Nostru, condus de Renato Usatîi, mai propune eliminarea serviciului militar obligatoriu și trecerea la o armată exclusiv pe bază de contract. Pentru o asemenea armată ar fi nevoie de un buget mult mai mare decât acum. Bani pe care Usatîi nu-i bugetează. Însă chiar și așa, numărul militarilor doar prin contract nu ar fi de ajuns pentru a proteja țara de o eventuală agresiune”, a explicat expertul.
Totodată, Leșcu a menționat că Blocul Alternativa e prins între două idei. „Astfel, avem pe de-o parte, idei aparent radicale precum retragerea trupelor ruse din Transnistria și demilitarizarea regiunii sub mandat internațional, iar pe de altă parte „soluționarea pașnică a conflictului transnistrean prin neutralitate permanentă” – de parcă n-am fost neutri până acum. Dincolo de asta, nimic concret: cine și cum ar implementa aceste măsuri și ce facem în cazul unei crize reale de securitate”, a explicat expertul.
Potrivit analizei lui Artur Leșcu, actorii politici cu cea mai mare vizibilitate aleg să evite detaliile dure, cele care țin de bugete, doctrine, echipamente și decizii militare.
În schimb, câteva formațiuni mai mici abordează subiectul cu mai mult curaj.
„Partidul LOC propune creșterea treptată a bugetului militar până la 2% din PIB până în 2030, reformarea doctrinei militare, profesionalizarea armatei, consolidarea apărării antiaeriene și cibernetice, precum și o componentă socială de sprijinire a militarilor și a familiilor acestora. O viziune asemănătoare găsim și la Respect Moldova: 2% din PIB, modernizarea tehnicii, sprijin social pentru militari. Unele formațiuni sunt și mai ambițioase: Blocul Împreună propune chiar 2,5% din PIB pentru apărare, iar PNM optează direct pentru aderarea la NATO. Partidele mai mari ar putea să ia exemplu: chiar dacă au alte viziuni, cel puțin să-și detalieze oferta electorală la fel de clar și concret.
Până la urmă, realitatea nu poate fi ignorată. Neutralitatea fără armată nu valorează nimic. Integrarea europeană, oricât de importantă, nu poate substitui o apărare credibilă. Diplomația fără mijloace militare rămâne doar un exercițiu retoric. Republica Moldova are nevoie de un plan serios pentru apărare. O armată modernă și funcțională, rezerviști pregătiți, protecție cibernetică, reziliență societală și o strategie realistă pentru Transnistria”, a explicat specialistul.
