Timp de 22 de ani, Marina a îndurat abuzuri fizice și emoționale din partea soțului ei, până în momentul în care a ajuns la limită. Mamă a doi copii, aceasta a părăsit locuința conjugală împreună cu copiii și a depus cerere de divorț în toamna acestui an. Deși s-a separat de soț în 2021, abuzul nu a încetat, ci s-a mutat în mediul online, transmite Ultimelestiri.md.
Agresorul a dispus ca Marina să fie supravegheată, urmărită și filmată fără consimțământ, iar aceasta a început să primească amenințări cu moartea. Conturile false create în numele ei pe rețelele sociale, în care era prezentată ca oferind servicii sexuale, au făcut ca femeia să nu se mai simtă în siguranță nicăieri.
În prezent, amenințările online sunt încadrate drept contravenții, iar făptașii pot scăpa doar cu amenzi.
Noile modificări legislative, care intră în vigoare la 14 februarie 2026, vor transforma urmărirea obsesivă în infracțiune, pedepsită cu până la doi ani de închisoare sau trei ani dacă autorul este membru al familiei. Prevederile acoperă urmărirea și hărțuirea prin tehnologii informaționale, încercările repetate de a contacta o persoană prin orice mijloace, dar și monitorizarea fizică ori online a locuinței sau a locului de muncă.
În Moldova, 65% dintre femeile peste 18 ani active online au experimentat violență digitală. Până recent, legea nu o recunoștea clar ca infracțiune. Acum, „violența digitală” este definită în mod explicit, la fel ca „datele informatice cu conținut abuziv”, care includ materialele sexiste, discriminatorii, obscene, defăimătoare sau amenințătoare. Autoritățile anunță instruirea polițiștilor, procurorilor, ofițerilor de urmărire penală și judecătorilor pentru aplicarea eficientă a noilor prevederi.
Sprijinul juridic pentru Marina este oferit gratuit de Centrul DACIA din Soroca, printr-un proiect UN Women finanțat de Guvernul Danemarcei. Fără această asistență, procesul de divorț ar fi fost imposibil, mai ales după ce, în urmă cu o lună, femeia a fost din nou atacată de fostul soț, suferind leziuni grave la cap care nu îi permit să muncească.
Avocata Tatiana Vicol-Felișcan atrage atenția că violența psihologică și digitală sunt în creștere și subliniază importanța audierilor prin videoconferință, pentru ca victimele să își poată susține declarațiile fără retraumatizare. Ea afirmă că femeile trebuie „să se simtă ascultate și protejate, nu judecate”.
Amendamentele introduc pedepse mai dure și pentru hărțuirea sexuală, inclusiv cea comisă online: amenzi de până la 50.000 de lei, muncă neremunerată în folosul comunității între 120 și 240 de ore sau până la patru ani de închisoare. Dacă victima este minoră, pedeapsa poate ajunge la șapte ani.
Potrivit UN Women Moldova, modificările legislative reflectă angajamentul autorităților de a proteja demnitatea și siguranța femeilor și fetelor atât în spațiul fizic, cât și în cel digital. Este necesară, însă, o implementare riguroasă și instruirea continuă a celor care aplică legea.
Pentru Marina, schimbările nu sunt doar o chestiune juridică, ci una de supraviețuire și speranță. Ea și-ar dori ca mai multe femei și fete să știe că violența digitală este tot violență și că pot primi ajutor gratuit. Consilierea primită a ajutat-o să înțeleagă că nu ea trebuie să se simtă rușinată, ci agresorul, iar raportarea abuzului este un pas spre protecție.
