Diferența mare dintre numărul locuințelor din mediul rural și cele din orașe este explicată prin evoluția istorică a structurii demografice și teritoriale. În perioada sovietică, populația era concentrată preponderent în localitățile rurale, iar locuințele erau ridicate, în mare parte, de către proprietari, ceea ce a consolidat legătura dintre gospodărie și comunitate, transmite Ultimelestiri.md cu referire la moldova1.md.
Specialiștii în urbanism atrag atenția că o bună parte a acestui fond locativ a fost construit într-un context diferit de cel actual, fără infrastructură tehnică modernă și fără o integrare adecvată în rețelele de servicii publice, cum ar fi sănătatea, educația sau cultura. Totuși, casele individuale din sate oferă un grad mai mare de independență locativă față de apartamentele din blocuri.
În mediul urban, situația este diferită. O mare parte a blocurilor de locuit a fost construită înainte de 1990, iar vechimea acestora ridică probleme tot mai mari legate de siguranță și funcționalitate.
Experții semnalează că principalele vulnerabilități țin de uzura avansată a elementelor structurale, precum betonul, lemnul și instalațiile tehnice. În plus, în contextul în care Republica Moldova se află într-o zonă cu risc seismic, lipsa unor măsuri eficiente de consolidare antiseismică poate amplifica pericolele pentru locatari.
Pe lângă problemele structurale, clădirile vechi sunt afectate și de un nivel redus de eficiență energetică. Instalațiile electrice și sanitare sunt depășite, iar costurile pentru încălzire și consumul de energie rămân ridicate, în special în cazul clădirilor slab izolate.
Specialiștii mai constată că nici dezvoltarea imobiliară de după 1990 nu a rezolvat pe deplin problemele fondului locativ. În multe cazuri, construcțiile noi au fost realizate fără o planificare urbanistică riguroasă, ceea ce a contribuit la extinderea dezordonată a zonelor rezidențiale.
Datele oficiale arată că 90,9% din totalul blocurilor de apartamente din țară sunt concentrate în mediul urban, iar aproape jumătate dintre acestea, mai exact 47,3%, se află în municipiul Chișinău.
