Potrivit Consiliului Economic, deși cadrul legal național permite accesul refugiaților pe piața muncii, integrarea rămâne un proces complex, transmite Ultimelestiri.md cu referire la mold-street.com.
„Barierele lingvistice, dificultățile de recunoaștere a calificărilor și adaptarea la cerințele pieței locale limitează valorificarea deplină a potențialului profesional. Depășirea acestor provocări necesită intervenții coordonate între sectorul public, mediul privat și partenerii de dezvoltare, prin politici integrate de ocupare, formare și incluziune socială”, precizează Consiliul Economic.
În cadrul unei ședințe organizate de Consiliul Național pentru Abilitare Economică și Egalitate de Gen (CNAEEG), reprezentanții UNHCR și UNDP au prezentat evoluțiile recente privind situația refugiaților în Republica Moldova și au formulat recomandări de politici publice menite să faciliteze accesul acestora pe piața muncii, prin măsuri adaptate atât nevoilor individuale, cât și cerințelor economiei.
Discuțiile au vizat instrumente precum activitatea independentă și patentele de întreprinzător, ca soluții de facilitare a accesului la muncă și auto-angajare.
Estimările arată că aproximativ 2.080 de refugiați ar putea opta pentru regimul de antreprenor independent în 2027. Aplicarea regimului de antreprenor independent ar putea genera circa 60 milioane lei anual în venituri fiscale, beneficii sociale și economice, în condițiile unor costuri administrative reduse.
Totodată, au fost analizate aspecte legate de cadrul juridic al ocupării forței de muncă, inclusiv procedurile de obținere a permiselor de muncă și mecanismele de recunoaștere a calificărilor profesionale. De la începutul anului, peste 47.000 de persoane și‑au prelungit statutul de protecție temporară, iar aproximativ 4.700 au depus cereri noi.
Reprezentanții mediului de afaceri au evidențiat contribuția acestora la acoperirea deficitului de forță de muncă și la dinamizarea economiei locale.
