Primii cireși au fost plantați în 2017, pe un hectar de teren moștenit de la părinți. Ulterior, familia a cumpărat terenuri suplimentare și a extins treptat livada, transmite Ultimelestiri.md cu referire la moldova1.md.
„Am înțeles că pentru un hectar ai nevoie și de tractor, și de utilaje, iar investițiile sunt mari. De aceea am decis să extindem suprafața și, treptat, am procurat noi terenuri. La început nu dispui de suficiente resurse pentru a te dezvolta așa cum îți dorești, iar apoi apar provocările legate de vreme, de recoltă și de lipsa forței de muncă”, povestește Viorica Ostafeciuc.
În ultimii ani, afacerea a fost afectată de înghețurile târzii de primăvară și ploile abundente, care au redus considerabil producția. Anul trecut, de pe cele cinci hectare aflate pe rod, familia a recoltat aproximativ 25 de tone de cireșe, sub nivelul estimat.
Pentru a face față deficitului de muncitori, agricultorii investesc în mecanizarea activităților și cultivă soiuri cu perioade diferite de coacere.
„Forța de muncă este tot mai greu de găsit. De aceea cumpărăm utilaje care să reducă necesarul de lucrători. Avem soiuri timpurii, de sezon și târzii, astfel încât recoltarea să se desfășoare etapizat”, explică Mihail Ostafeciuc.
Dezvoltarea livezii a fost susținută și prin programe de finanțare. Familia a beneficiat, în mai multe etape, de subvenții prin Agenția de Intervenție și Plăți pentru Agricultură (AIPA), în valoare de aproximativ 600.000 de lei, bani investiți în extinderea plantației și achiziția de utilaje.
Totodată, cu sprijinul PNUD Moldova, au fost instalate panouri fotovoltaice și un sistem de irigare, investiții care au redus semnificativ costurile de exploatare.
„Cheltuielile pentru energia electrică s-au diminuat considerabil. Dacă înainte plăteam între opt și zece mii de lei pe lună, acum factura este de aproximativ trei-cinci mii de lei”, spune Viorica Ostafeciuc.
Pe viitor, familia intenționează să dezvolte o agropensiune în apropierea livezii și o mică unitate de procesare, unde fructele care nu pot fi comercializate în stare proaspătă să fie transformate în gemuri, dulcețuri și sucuri.
