La nivelul Republicii Moldova au fost înregistrate 1,601 milioane de locuințe. Dintre acestea, 995.000, adică 62%, erau ocupate, iar 38% – neocupate, transmite Ultimelestiri.md cu referire la logos-pres.md.
Potrivit datelor BNS, în municipiul Chișinău erau ocupate 301.942 de locuințe. Numărul celor neocupate nu este indicat separat în cele mai recente date, însă informațiile publicate anterior de instituție arată că în municipiu există în total 390.298 de locuințe.
Prin urmare, diferența dintre numărul total al locuințelor și cel al locuințelor ocupate este de 88.356. Astfel, circa 77% dintre locuințele din municipiul Chișinău sunt ocupate, iar 23% – neocupate.
„Este un procent mai mic decât media națională, care include și satele abandonate, dar totuși este un număr considerabil pentru un oraș cu prețuri ridicate la locuințe și chirii”, a comentat Marina Solovieva, directoare de programe a Centrului Analitic Independent „Expert-Grup”.
Cele mai multe locuințe goale se concentrează în blocurile construite recent. Potrivit analizei prezentate de Solovieva, dintre locuințele construite în perioada 2016-2024, 42%, adică 26.732, sunt neocupate.
Experta explică faptul că acestea pot fi fie apartamente nevândute de dezvoltatori și agenți imobiliari, fie locuințe cumpărate nu pentru trai sau închiriere, ci pentru păstrarea capitalului.
În blocurile construite în perioada 1991-2015, ponderea locuințelor neocupate se menține la 24-26%. Solovieva consideră puțin probabil ca acestea să fi rămas nevândute timp de atât de mulți ani.
Pornind de la această observație, experta presupune că și în cazul locuințelor construite între 2016 și 2024 circa 25% sunt apartamente cumpărate, dar neocupate, iar diferența de 17% reprezintă locuințe nevândute. Este vorba despre aproximativ 11.000 de apartamente.
Solovieva a abordat și problema acurateței datelor recensământului, în condițiile în care o parte dintre persoane nu au discutat cu recenzorii. Potrivit acesteia, o locuință nu era clasificată automat drept neocupată dacă nimeni nu deschidea ușa.
În asemenea situații, recenzorii puteau solicita informații de la vecini pentru a afla dacă în locuință trăiește cineva. Totodată, BNS a utilizat și date din surse indirecte, inclusiv informații de la furnizorii de energie electrică. Dacă într-un apartament se înregistra consum de electricitate în perioada recensământului, acesta era considerat locuit.
„Cred că statisticile privind locuințele neocupate corespund realității sau sunt mai degrabă subestimate decât supraestimate”, a concluzionat Solovieva.
În opinia sa, creșterea rapidă a prețurilor imobiliare din Chișinău nu poate fi explicată în primul rând prin lipsa ofertei, în condițiile în care 88.356 de apartamente și case sunt neocupate.
Experta atrage atenția și asupra modului în care este calculat indicele prețurilor imobiliare rezidențiale publicat de Banca Națională a Moldovei. Potrivit acesteia, indicatorul se bazează pe prețurile de ofertă, adică pe sumele solicitate de vânzători, și nu pe prețurile tranzacțiilor imobiliare efectiv încheiate.
Solovieva susține că prețurile cerute de vânzători nu corespund posibilităților cumpărătorilor, iar oferta și cererea nu se întâlnesc la același nivel de preț. În opinia sa, numărul redus de tranzacții confirmă această discrepanță și face dificilă stabilirea prețului real de piață al locuințelor.
O altă problemă semnalată este numărul mare al apartamentelor goale care nu sunt nici vândute, nici oferite spre închiriere. Potrivit expertei, multe dintre acestea au fost cumpărate pentru conservarea capitalului, pe fondul lipsei unor alternative investiționale atractive pe piața locală.
Solovieva afirmă că opțiunile sunt limitate: depozitele bancare pot avea dobânzi sub nivelul inflației, iar titlurile de stat nu pot fi vândute pe piața secundară înainte de scadență. O altă variantă o reprezintă platformele de crowdfunding.
În același timp, piața locală oferă puține posibilități de investiții în acțiuni ale companiilor accesibile publicului larg. Investițiile în active din străinătate rămân, la rândul lor, mai puțin accesibile pentru o parte a populației, din cauza lipsei de cunoștințe și a reticenței față de risc.
În aceste condiții, experta consideră că, atât timp cât piața de capital din Republica Moldova va rămâne slab dezvoltată, practica investițiilor în apartamente ca modalitate de păstrare a capitalului va continua.
