Pentru prima dată au fost constatate și încălcări privind interzicerea sclaviei și a muncii forțate. Datele au fost prezentate în cadrul audierilor publice organizate de Comisia parlamentară pentru drepturile omului și relații interetnice, transmite Ultimelestiri.md cu referire la IPN.
Potrivit raportului prezentat, principalele probleme constatate vizează durata excesivă a proceselor, accesul efectiv la justiție, securitatea raporturilor juridice și neexecutarea hotărârilor judecătorești definitive. Totodată, au fost constatate 21 de încălcări ale dreptului la protecția proprietății, șapte încălcări ale dreptului la respectarea vieții private și de familie, precum și încălcări privind interzicerea tratamentelor inumane sau degradante și dreptul la un recurs efectiv.
Șefa Direcției agent guvernamental din cadrul Ministerului Justiției, Doina Maimescu, a precizat că faptele care au stat la baza hotărârilor pronunțate în 2025 s-au produs în perioada 2011-2022, multe dintre cauze reflectând probleme sistemice acumulate în anii precedenți. Ea a menționat că Republica Moldova s-a clasat anul trecut pe locul cinci între statele membre ale Consiliului Europei după numărul hotărârilor pronunțate de CtEDO.
Președintele Comisiei pentru drepturile omului și relații interetnice, Grigore Novac, a declarat că hotărârile CtEDO confirmă caracterul structural al problemelor cu care se confruntă Republica Moldova, în special în domeniul justiției. Potrivit lui, numărul mare de cauze privind durata excesivă a proceselor și neexecutarea hotărârilor judecătorești arată necesitatea îmbunătățirii remediilor interne.
Adjunctul avocatului poporului, Valentin Roșca, a apreciat raportul prezentat și a subliniat importanța consolidării mecanismelor de executare a hotărârilor Curții, precum și a dialogului dintre autorități pentru respectarea standardelor Convenției Europene a Drepturilor Omului.
Potrivit datelor CtEDO, anul trecut Republica Moldova a achitat aproximativ 373 de mii de euro cu titlu de despăgubiri stabilite de Curte. Totodată, au fost inițiate două acțiuni în regres și expediate cinci sesizări către Consiliul Superior al Magistraturii privind eventuale abateri disciplinare ale unor judecători.
