„Atunci când ai un salariu de 700-1.000 de euro, care ușor poate fi obținut în Moldova, având locuință, familie, părinți, rude, lângă tine, tu nu mai ai necesitatea să faci economii, pentru că nu mai ai cheltuieli atât de mari și îți sunt suficienți acești bani pentru un trai decent”, a declarat Garaz, în cadrul emisiunii Obiectiv Comun de la TVR Moldova, transmite Ultimelestiri.md cu referire la unimedia.info.
„Cel mai atractiv loc sau cea mai atractivă platformă investițională pentru investitorii mari, pentru industrie au fost, până recent, zonele economice libere și datorită acestui fapt, cele mai mari companii industriale sunt în preajma municipiului Chișinău, Bălți și Ungheni. Suntem în permanentă comunicare atât cu investitorii existenți, cât și cu cei potențiali și pentru orice investitor, unul dintre factorii care îl determină să facă o investiție sau alta este forța de muncă.
Suntem conștienți de faptul că zonele respective, care sunt mai industrializate, au racolat cam tot ce se putea de racolat pe o rază de vreo 50-60, chiar și 80 km de la întreprindere. Imaginați-vă ce înseamnă pentru un angajat care are de făcut 60-70 km până la locul de muncă. El nu vine cu mașina proprie sau cu metro-ul, ci cu un autocar, care sa mai oprește la câteva stații. Asta e o oră, poate chiar două într-o direcție și înapoi. E un factor demotivant pentru ei să se angajeze la aceste întreprinderi și noi suntem conștienți de faptul că odată și odată ei pleacă, pentru că nu au o alternativă în imediata apropiere a casei.
De asta, schema de ajutor de stat este un document care stimulează investițiile, cumva le oferă anumite facilități investitorilor și îi determină să facă investiții în R. Moldova, iar această schemă prevede și un fel de hartă a intensităților, diferențiată pe regiuni. Avem regiuni mai dezvoltate, cu investiții mai multe și mai industrializate și sunt alte regiuni care practic nu au nimic. Noi vom oferi acest ajutor de stat într-o măsură mai mare în acele regiuni unde practic nu există economie și industrie și respectiv, un ajutor de stat mai mic în regiunile unde deja avem un grad sporit de industrializare.
Asta pentru a stimula resursa umană să se angajeze undeva în proximitatea casei, iar cei care au plecat în afară, au plecat fie că pentru un venit mai mare, fie din cauza marelui disconfort că trebuiau să parcurgă o cale mai mare. Așa s-au schimbat lucrurile inclusiv în comunitatea europeană, s-a scumpit viața nu doar la noi, dar și în comunitatea europeană și mă bucură și nu doar pe mine faptul că a pornit deja un val de revenire acasă, pentru că acele venituri pe care le generează în afară nu neapărat le ajung ca să mai facă și economii.
Atunci când ai un salariu de 700-1.000 de euro, care ușor poate fi obținut în Moldova, având locuință, familie, părinți, rude, lângă tine, tu nu mai ai necesitatea să faci economii, pentru că nu mai ai cheltuieli atât de mari și îți sunt suficienți acești bani pentru un trai decent. Mai ales dacă lucrează ambii, și soț și soție, circa 1.500-2.000 de euro în Moldova este un venit nu foarte mare, dar bun ca să-ți poți întreține familia. Este un început pentru noi, ca să putem crea locuri de muncă acolo unde ele nu există și să stimulăm atragerea investițiilor în acele locuri unde nu au fost realizate investiții de zeci de ani”, a punctat secretarul de stat al Ministerului Economiei, Viorel Garaz.
Potrivit datelor oficiale, peste 200.000 de moldoveni au plecat din țară, în ultimii ani.
„Au plecat oameni care vor și pot munci, pot produce valoare adăugată și pot plăti taxe. Acum acești oameni susțin dezvoltarea altor țări, pentru că guvernanții din Moldova le-au demonstrat că ei nu contează”, a scris, în context, Vlad Filat.
Republica Moldova are oameni în vârstă aptă de muncă, doar că aceștia nu se află în țară. Dintre cei aflați acum în țară, într-un viitor apropiat, mai mult de jumătate se vor afla peste hotare. Grupul de vârstă care cel mai mult migrează în ultima perioadă este de la 25 la 34 de ani, se arată într-o analiză realizată de Veaceslav Ioniță, expert în politici economice la Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale „Viitorul”.
Cu referire la ponderea celor plecați peste hotare în ultimii cinci ani, din totalul celor aflați în țară, economistul a spus că de la 15 la 24 de ani au plecat 9,2% sau 25 de mii de persoane; de la 25 la 34 de ani – 14% sau 55 de mii de persoane; de la 35 la 44 de ani – 7,9% sau 33 de mii de persoane, de la 45 la 54 de ani – 1,6% sau 5 mii de persoane, iar de la 55 la 64 de ani – au revenit acasă 1,3% sau în jur de 5 mii de persoane.
