Expertul a explicat că deficitul bugetar nu este neapărat un fenomen negativ, mai ales în cazul statelor aflate în dezvoltare, însă contează modul în care sunt utilizați banii împrumutați, transmite Ultimelestiri.md cu referire la tv8.md.
„Noi, ca țările din fosta Uniune Sovietică, majoritatea de-a lungul timpului avem un deficit structural bugetar, specific pentru țările aflate în recesiune sau în curs de dezvoltare. Nu este cel mai rău să ai un deficit bugetar, dacă acesta contribuie la investiții și, implicit, la creșterea economică”, a declarat Marin Gospodarenco.
Expertul amintește că Tratatul de la Maastricht stabilește un plafon de 3% din PIB pentru deficitul bugetar al statelor membre ale Uniunii Europene. În prezent, 11 state membre depășesc această limită, iar dacă Republica Moldova ar face parte din această statistică, s-ar regăsi și ea printre acestea.
În 2025, deficitul bugetar al Republicii Moldova a constituit 4% din PIB, iar pentru anul 2026 este estimat la 5,5% din PIB, echivalentul a 20,9 miliarde de lei.
Potrivit lui Gospodarenco, în prezent accentul trebuie pus nu atât pe mărimea deficitului, cât pe calitatea acestuia.
„Ultimii economiști iluștri ai timpurilor noastre vorbesc despre calitatea deficitului bugetar. Dacă banii merg către investiții – drumuri, spitale, școli, infrastructură sau iluminat stradal – care pot genera efecte economice în timp, atunci aceste deficite sunt cât de cât sustenabile. Totuși, nu trebuie depășite anumite limite”, a explicat expertul.
Datele arată că cele mai mari cheltuieli ale Bugetului Public Național sunt destinate protecției sociale, învățământului, sănătății și serviciilor economice, care însumează aproximativ 76% din totalul cheltuielilor.
Pentru a acoperi diferența dintre venituri și cheltuieli, statul recurge la împrumuturi. În ultimii ani, datoria de stat a ajuns la 37,6% din PIB, nivel care rămâne sub plafonul european de 60% din PIB, însă expertul avertizează că structura utilizării acestor împrumuturi este îngrijorătoare.
„Dacă ne uităm în raportul Curții de Conturi, în Hotărârea nr. 43 din 26 mai 2026, vedem că în anul 2025 statul s-a împrumutat cu 12,2 miliarde de lei. Dintre aceștia, 9,3 miliarde au fost folosiți pentru consum curent, iar doar aproximativ 3 miliarde de lei, adică 26%, au mers spre investiții sau proiecte investiționale. Este o discrepanță foarte mare și ne arată că banii pleacă spre consum, nu spre investiții”, a declarat Marin Gospodarenco.
Potrivit expertului, în anul 2025 Republica Moldova a achitat peste 4,3 miliarde de lei doar pentru dobânzile aferente datoriei publice, în condițiile în care economia a înregistrat o creștere modestă.
În opinia sa, împrumuturile pot contribui la dezvoltarea economică doar dacă finanțează investiții care generează venituri în viitor. În schimb, utilizarea lor pentru acoperirea cheltuielilor curente reduce sustenabilitatea finanțelor publice și poate crea presiuni suplimentare asupra bugetului de stat.
