Potrivit petiției, menținerea valorii de referință la nivelul de 2.500 de lei ar duce la o diminuare reală a veniturilor cadrelor didactice, în condițiile unei inflații estimate între 7 și 9% în 2025. Totodată, autorii documentului atrag atenția că salariul mediu din educație reprezintă doar 82% din salariul mediu pe economie, fapt care adâncește discrepanțele și descurajează profesia de dascăl, transmite Ultimelestiri.md cu referire la independent.md.
Semnatarii avertizează că înghețarea salariilor ar transmite un mesaj negativ societății, ar submina prestigiul profesiei didactice și ar afecta stabilitatea sistemului educațional, precum și reformele aflate în derulare.
Prin petiția semnată de 10.373 de persoane până la momentul publicării, cadrele didactice cer majorarea cu 21,5% a valorilor de referință, pentru a reduce decalajul dintre salariile din educație și cele din economie. De asemenea, este solicitată stabilirea valorii de referință de bază la 2.670 de lei, iar pentru cadrele didactice, științifico-didactice, de conducere și științifice – la 3.100 de lei.
Autoritățile sunt îndemnate să instituie un mecanism de ajustare periodică a salariilor, în funcție de inflație și de creșterea salariului mediu pe economie. Federația Sindicală a Educației și Științei solicită organizarea unor audieri publice pe acest subiect și cere președintei Maia Sandu să susțină introducerea, în noua lege a salarizării, a unui mecanism automat de indexare a valorii de referință.
„Demnitatea profesorilor nu se îngheață. Cerem transparență, dialog și soluții reale. Educația nu poate fi tratată ca o cheltuială, ci ca o investiție în viitorul țării”, se arată în reacția Federației.
În ultimele săptămâni, sindicatele din educație au cerut constant majorarea salariilor începând cu 1 ianuarie 2026. Pe 16 decembrie, în mai multe instituții de învățământ din țară a avut loc un flashmob, angajații afișând mesaje precum „Demnitate pentru educație”.
Ministerul Educației a precizat că eventualele majorări salariale sunt preconizate abia pentru luna septembrie 2026, fiind condiționate de adoptarea noii legi a salarizării și de evoluția indicatorilor economici. La rândul său, ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, a declarat că o majorare anticipată ar putea avea loc doar „pe datorie”, în lipsa unor venituri suplimentare la buget. Președintele Parlamentului, Igor Grosu, a cerut „răbdare”, menționând că guvernarea va veni cu soluții după corectarea cadrului legal privind salarizarea.
