„Soiul dat este Starkrimson, face parte din grupa red, de asemenea ușor se poate de exportat pe piața Europeană, este un soi care se păstrează foarte bine.”
Teodor Căpățîna din satul Larga, raionul Briceni are o livadă care se întinde pe o suprafață de 70 de hectare. Dacă acum zece ani exporta toate fructele în Federația Rusă și alte state din spațiul ex-sovietic, în prezent, merele, caisele și cireșele lui ajung în Uniunea Europeană și în țările arabe, transmite Ultimelestiri.md cu referire la tvn.md.
Teodor Căpățîna, agricultor din satul Larga, raionul Briceni: „Practic de când s-a început războiul în Ucraina, piețele sau început a diversifica, ceea ce ține chiar și de cireșe și caise, la fel și mere, practic noi am început a diversifica soiurile, începând de prin 2015, de a aduce soiuri mai moderne sau care erau mai întrebate pe piața Europeană.”
Și Vladimir Orlovschi din satul Grimăncăuți s-a reorientat spre alte piețe de desfacere, renunțând la cea din Federația Rusă.
Vladimir Orlovschi, agricultor din satul Grimăncăuți, raionul Briceni: „Acum au mai apărut canale care merg și în Europa și în Dubai să spunem, pe alte continente. – Spre piața Uniunii Europene, cum o vedeți dumneavoastră, o piață bună? Da, trebuie să fie mai multe piețe de desfacere, doar cu o piață, astăzi este risc.”
Expertul economic, Veaceslav Ioniță spune că din 2014 încoace, Moldova a reușit să-și extindă rapid piețele de export și gama de produse.
Veaceslav Ioniță, expert la IDIS Viitorul: „După ce a venit criza din 2014, nu criza, criza în comerțul extern legată de interdicția pusă de Federația Rusă, la noi s-au întâmplat două lucruri pozitive, primul lucru, noi rapid ne-am diversificat piața de desfacere. Al doilea, ni s-a extins aria de produse. Noi am reușit acum să exportăm fructe în peste 50 de țări, evident că primele 10 țări sunt cu piețe deja formate, unde noi deja stăm bine acolo, Germania 10 ani în urmă nu era o piață de a noastră, am mers cu mici produse și uitați-vă acum la capitolul prune, noi suntem numărul unu acolo.”
Chiar și așa părerile locuitorilor din nordul țării despre influența economică pe care o are Federația Rusă asupra țării noastre rămân împărțite.
„În Europa, marfa noastră nu trebuie, acolo e destul că o au pe a lor, problema e că acolo ajunge.”
„Eu cred că trebuie mai mult cu Rusia, ei cumpără mai multă marfă moldovenească, la ei prețurile nu sunt atât de mari ca în Europa, eu consider că trebuie să păstrăm legăturile economice cu Rusia.”
„Oamenii să poată „exporta” în Rusia, în Europa sunt destule produse, dar în Rusia eu sunt de acord, pentru ca oamenii să aibă posibilitate de ași realiza producția lor.”
„Cum văd piața Uniunii Europene? Este o piață de desfacere care într-adevăr necesită cerințe și standarde Europene și o calitate superioară. Luând în considerație împrejurările care sunt cu vecinii noștri, aceasta este uncia cale și unica soluție de a crește producția și de a o comercializa.”
„Este mai convenabil, acolo este în euro, așa se spune. Dacă ar deschide o cale mai ușoară de a produce, de a exporta în Europa, nu ar fi rău.”
România rămâne principalul partener comercial, absorbind 32,1% din totalul exporturilor moldovenești. Alte destinații importante includ Germania (6,8%), Turcia (6,5%), Italia (5,6%), Cehia (5,0%), Polonia (4,3%) și Statele Unite ale Americii (3,2%). Exporturile către Rusia este de doar 3% din total, în timp ce în 2014 reprezentau aproximativ 20 la sută din totalul exporturilor.
