Potrivit datelor publicate de Ministerul Finanțelor, Banca de Economii a raportat că a reușit „recuperarea” a aproape nouă milioane lei, Unibank – ceva mai mult de un milion de lei, iar Banca Socială „enorma” sumă de circa 700.000 de lei, transmite Ultimelestiri.md cu referire la mold-stree.com.
Pe de altă parte, cele trei bănci aflate în procedură de lichidare, ce au făcut parte din ShorHolding, au rambursat în prima jumătate a acestui an doar șapte milioane de lei, din creditele de urgență acordate de Ministerul Finanțelor, inclusiv dobânzile achitate conform condițiilor contractuale.
În consecință până la 30 iunie 2025 doar 2,88 miliarde lei din creditele de urgență în valoare de 14,12 miliarde lei, asigurate cu garanții de stat și acordate de Banca Națională a Moldovei în perioada noiembrie 2014 – octombrie 2015.
Astfel, mai rămân de rambursat încă circa 11,24 miliarde de lei. Ținând cont de viteza de recuperare, întoarcerea miliardului poate dura câteva secole.
Asta, chiar dacă anul trecut, după aproape 10 ani de la frauda bancară, a fost condamnat fostul președinte interimar al Băncii de Economii, Viorel Bîrcă, fiind considerat vinovat de scoaterea de la BEM a sumei de circa 100 milioane dolari, bani ce ar fi ajuns în Rusia – pe conturile de la Gazprombank, ale unor firme afiliate lui Ilan Shor.
Activele fostului bancher puse sub sechestru erau evaluate la 4 milioane lei, adică ele acoperă doar 0,2% din valoarea prejudiciului.
Datele Ministerului Finanțelor arată că în prima jumătate a acestui an majoritatea banilor au fost încasați prin intermediul titlurilor executorii și procedurilor de insolvabilitate, inițiate contra datornicilor.
Rezultatele activității procurorilor, cu care se lăuda la tot colțul Procuratura Generală, CNA, Parlamentul și alte instituții nu se vede deloc în statistici.
Menționăm că anul trecut guvernatoarea Băncii Naționale a Moldovei, Anca Dragu, chiar se arăta tristă de faptul că la 10 ani de la furtul miliardului subiectul continuă să fie pe agenda publică. Totodată ea susținea că BNM colaborează cu instituțiile care se ocupă de acest subiect și anunța crearea unei platforme-memorandum, „pentru o mai strânsă colaborare pentru a elimina toate ambiguitățile”.
