Această deplasare a lui Zelenski, care îşi intensifică călătoriile în străinătate, a fost precedată de bombardamente intense ale ruşilor asupra Kievului şi a regiunii sale în noaptea de vineri spre sâmbătă, soldate cu cel puţin trei morţi şi şapte răniţi, transmite Ultimelestiri.md cu referire la news.ro.
După sosirea sa la Belgrad, vineri seara, şeful statului ucrainean a luat cina împreună cu omologul său Aleksandar Vucic, cu care a purtat discuţii sâmbătă la palatul prezidenţial, urmate de o conferinţă de presă comună.
„Vom discuta despre consolidarea relaţiilor economice dintre cele două ţări, despre relaţiile cu Uniunea Europeană, despre alte domenii care pot aduce beneficii naţiunilor noastre, precum şi despre chestiuni de securitate”, a declarat Zelenski. Şeful statului sârb a scris pe reţelele sociale că are „convingerea că această vizită va contribui la dezvoltarea relaţiilor dintre Serbia şi Ucraina, precum şi la consolidarea cooperării în domeniile de interes comun”.
El a declarat joi că discuţiile lor se vor referi şi la cooperarea în domeniul energetic. Serbia rămâne foarte dependentă de Rusia în ceea ce priveşte aprovizionarea cu energie şi nu s-a aliniat niciodată la sancţiunile europene împotriva Moscovei. De altfel, Vucic s-a întâlnit cu omologul său rus în mai 2025 la Moscova, în marja celebrărilor victoriei asupra Germaniei naziste, apoi din nou la Beijing, în septembrie.
În acelaşi timp, s-a deplasat în Ucraina în iunie 2025 pentru un summit regional la Odesa şi s-a întors la Kiev în luna iulie a anului trecut.
El a lăudat adesea în trecut poziţia Ucrainei, care nu a recunoscut independenţa Kosovo, proclamată în 2008 de această fostă provincie sârbă.
Un oficial ucrainean de rang înalt a declarat joi pentru AFP, sub condiţia anonimatului, că obiectivul Kievului este de a „desprinde sârbii din tabăra Rusiei” şi că această deplasare a lui Zelenski este o „palmă pentru ruşi”.
Deşi preşedintele ucrainean a menţionat discuţii privind „chestiuni de securitate”, acest subiect este unul foarte delicat.
Serviciile de informaţii externe ruse (SVR) au acuzat, în mai 2025, companiile sârbe producătoare de armament că vând muniţie Ucrainei, prin intermediul unor ţări terţe, „în ciuda «neutralităţii» oficiale a Belgradului”.
Aleksandar Vucic a promis atunci că va ordona ca contractele să nu fie executate „atunci când există suspiciuni cu privire la destinatarul final”, apoi a asigurat că Serbia a oprit toate exporturile de arme, muniţie şi echipament militar.
Kievul se confruntă cu o criză acută de muniţie la mai bine de patru ani de la începutul invaziei ruse în Ucraina, în ciuda atacurilor care se intensifică de ambele părţi ale unei linii de front aproape imobile, provocând un număr tot mai mare de victime civile.
Miercuri, cel puţin 17 persoane au fost ucise în atacurile nocturne ruseşti asupra Kievului şi a regiunii sale. Din lipsă de rachete de interceptare, apărarea antiaeriană ucraineană nu a reuşit să doboare nicio rachetă.
La sfârşitul lunii iulie, Zelenski s-a deplasat la Washington pentru a se întâlni cu Donald Trump, în încercarea de a obţine rachete Patriot, singurele capabile să doboare cele mai performante rachete ruseşti.
Potrivit Financial Times, preşedintele american a respins această cerere din cauza penuriei de rachete Patriot din stocurile americane, care a început odată cu izbucnirea războiului din Orientul Mijlociu, la sfârşitul lunii februarie.
Domnul Trump, care a adoptat recent un ton mai binevoitor faţă de domnul Zelensky, a aprobat totuşi recent noi sancţiuni împotriva Moscovei, blocate mult timp de Casa Albă şi votate vineri seara de Senat.
Aceste măsuri vizează în special sectorul hidrocarburilor ruseşti, inclusiv prin impunerea de taxe vamale asupra ţărilor care le importă, precum China şi India.
