Data alegerilor prezidențiale 2024
Data alegerilor prezidențiale a fost cea mai disputată de coaliția de guvernare PSD și PNL. Inițial, cele două tururi au fost anunțate pentru luna septembrie, însă liberalii au dorit mutarea alegerilor mai târziu, transmite Ultimelestiri.md cu referire la euronews.ro.
După o perioadă lungă de negocieri, cele două partide aflate la guvernare au ajuns la un consens pentru calendarul alegerilor, astfel:
- 24 noiembrie – primul tur;
- 8 decembrie – al doilea tur.
Între cele două tururi ale prezidențialelor, vor fi organizate și alegerile parlamentare, pe 1 decembrie.
Cine poate candida la alegerile prezidențiale
Pentru cea mai înaltă funcție în stat, pot participa candidați propuşi de partide politice sau alianţe politice, precum şi candidaţi independenţi. Un partid sau o alianță politică nu poate propune decât un candidat pentru alegerile prezidențiale, iar alianțele nu pot propune candidați separați.
Pentru a putea candida, este nevoie de susținerea a celor puțin 200.000 de alegători. Un alegător poate susţine mai mulţi candidaţi.
Criterii pentru candidați:
- trebuie să cetățenia română și domiciliul în țară;
- trebuie să fi împlinit, până în ziua alegerilor inclusiv vârsta de cel puţin 35 de ani;
- trebuie să nu le fie interzisă asocierea în partide politice, potrivit articolului 40 alineatul (3) – nu pot face parte din partide politice judecătorii Curţii Constituţionale, avocaţii poporului, magistraţii, membrii activi ai armatei, poliţiştii şi alte categorii de funcţionari publici stabilite prin lege organică.
Nu poate candida o persoană care a deținut deja funcția de președinte al României pentru două mandate, indiferent dacă mandatele au fost sau nu consecutive.
Cine sunt candidații la alegerile prezidențiale 2024
Cei 14 candidați la alegerile prezidențiale 2024:
- Marcel Ciolacu (PSD) – premierul României și președintele Partidului Social Democrat;
- Nicolae Ciucă (PNL) – fost premier al României și președintele Partidului Național Liberal;
- Elena Lasconi (USR) – președintele Uniunii Salvați România, funcție în care a fost aleasă după alegerile locale 2024;
- Mircea Geoană (independent) – fost secretar general adjunct al NATO și fost ministru de Externe;
- George Simion (AUR) – președintele Alianței pentru Unirea Românilor;
- Ana Birchall (independentă) – fost ministru al Justiției și fost ministru pentru afaceri europene;
- Cristian Diaconescu (independent) – fost ministru de Externe;
- Cristian Terheș (Partidul Național Conservator Român) – europarlamentar;
- Ludovic Orban (Forța Dreptei) – președintele partidului Forța Dreptei și fost premier al României;
- Kelemen Hunor (UDMR) – președintele Uniunii Democrate Maghiare din România;
- Călin Georgescu(independent);
- Silviu Predoiu (Partidul Liga Acțiunii Naționale) – fost director interimar al SIE;
- Sebastian-Constantin Popescu (Partidul Noua Românie);
- Alexandra-Beatrice Bertalan-Păcuraru (Partidul Alternativa pentru Demnitate Națională) – jurnalistă.
Ce atribuții are președintele României
Potrivit Constituției, preşedintele reprezintă statul român şi este garantul independenţei naţionale, al unităţii şi al integrităţii teritoriale a ţării. El veghează la respectarea prevederilor legii fundamentale şi la buna funcţionare a autorităţilor publice. În acest scop, Preşedintele exercită funcţia de mediere între puterile statului, precum şi între stat şi societate.
Șeful statului are atribuții în domenii cheie, precum apărarea, securitatea națională, politica externă și numirea unor oficiali guvernamentali.
Câți președinți a avut România după 1989
După Revoluția din 1989, România a avut patru președinți:
- Ion Iliescu (1990-1996 și 2000-2004);
- Emil Constantinescu (1996-2000);
- Traian Băsescu (2004-2014);
- Klaus Iohannis (2014-2024).
Calendarul electoral al alegerilor prezidențiale 2024
- 12 septembrie – desemnarea celor cinci judecători de la ICCJ care vor face parte din Biroul Electoral Central;
- cel târziu pe 13 septembrie – alegerea președintelui BEC, prin vot secret;
- cel târziu pe 14 septembrie – completarea BEC cu președintele și vicepreședinții Autorității Electorale Permanente;
- cel târziu pe 28 septembrie – MAE va comunica localitățile din străinătate unde trebuie înființate secțiile de votare, precum și numărul acestora.
- 5 octombrie, ora 24:00 – data limită pentru depunerea candidaturilor la alegerile prezidențiale;
- 8 octombrie – data de depunere a contestațiilor la CCR. După 3 zile de la contestație candidaturile rămân definitive.
- 10 octombrie – termenul limită pentru înscrierea cetățenilor cu drept de vot din străinătate pentru vot prin corespondență.
Primul tur
- 12 octombrie – se stabilește ordinea pe buletinele de vot;
- 25 octombrie – începe campania electorală pentru alegerile prezidențiale 2024;
- 22 noiembrie, ora 12:00 – prima zi a votării în străinătate, care se încheie la ora 21:00;
- 23 noiembrie, ora 7:00 – se încheie campania electorală;
- 23 noiembrie, ora 7:00 – a doua zi a votării în străinătate, care se încheie la ora 21:00;
Al doilea tur
- cel târziu pe 29 noiembrie – se aduc la cunoștință numele celor doi candidați care au intrat în turul doi al alegerilor prezidențiale;
- cel târziu pe 1 decembrie – se stabilește ordinea pe buletinele de vot;
- 29 noiembrie – începe campania electorală pentru al doilea tur;
- 6 decembrie, ora 12:00 – prima zi a votării în străinătate, care se încheie la ora 21:00;
- 7 decembrie, ora 7:00 – se încheie campania electorală;
- 7 decembrie, ora 7:00 – a doua zi a votării în străinătate, care se încheie la ora 21:00;
- 8 decembrie – al doilea tur al alegerilor prezidențiale în România. Votarea începe la ora 7:00 și se încheie la ora 21:00;
- 12 decembrie – validarea rezultatelor alegerilor prezidentiale 2024.
