Președintele SUA, Donald Trump, a obținut o victorie diplomatică majoră după ce solicitările sale către țările europene de a crește cheltuielilor pentru apărare s-au concretizat: în declarația finală, țările din NATO față de o țintă de 5% din PIB în cheltuieli militare și infrastructură, transmite Ultimelestiri.md cu referire la adevarul.ro.
Totodată, a fost confirmat sprijinul ferm pentru clauza de apărare colectivă prevăzută în articolul 5 din Tratatul NATO.
Pe de altă parte, senzația că Ucraina a fost dată deoparte a devenit palpabil după ce în declarația finală nu a mai fost cuprinsă o condamnare a agresiunii rusești.
În plus, prezența marginală a lui Vladimir Zelenski semnalează o oboseala tot mai mare a alianței în ce privește Ucraina. În timp ce Mark Rutte, secretarul general al NATO, a reiterat ideea despre calea ireversibilă a Ucrainei către aderarea la alianță, promisiunile sale au părut mai goale ca niciodată, scrie politologul.
Respingerea la summitul NATO a preocupărilor Ucrainei este emblematică pentru o altă tendință îngrijorătoare. După mai bine de trei ani de război cu Rusia, Ucraina se confruntă cu lipsa forței de luptă și a armamentului pentru a câștiga.
Deși președintele ucrainean a răspuns acestor provocări flexibilizându-și opoziția față de mobilizarea ucrainenilor cu vârste cuprinse între 18 și 24 de ani permițând înrolarea voluntară, creșterea numărului de noi recruți nu a rezolvat problema. Luptele de uzură i-a afectat pe cei mai experimentați militari, în timp ce proaspeții recruți sunt vulnerabili la atacurile valurilor umane rusești.
În timp ce Trump continuă să-și semnaleze aversiunea față de asistența militară nelimitată pentru Ucraina, proviziile de material de război sunt aproape de epuizare. Pe măsură ce bombardamentele de drone și rachete ale Rusiei împotriva Kievului se intensifică, Ucraina acordă prioritate sistemelor de apărare aeriană Patriot în achizițiile sale americane și renunță la pledoariile din trecut pentru arme ofensive mai sofisticate.
Deocamdată, Ucraina se poate baza pe generozitatea aliaților săi europeni pentru a compensa o parte din aceste deficiențe. Germania a primit permisiunea SUA de a transfera Ucrainei 125 de rachete de artilerie cu rază lungă de acțiune și 100 de rachete de apărare aeriană Patriot. Olanda a transferat recent ultimul lot din cele 24 de avioane F-16 promise Ucrainei, iar Norvegia se gândește la dublarea livrărilor de F-16 către forțele aeriene ucrainene.
Țările europene joacă, de asemenea, un rol esențial în consolidarea industriei interne de armament a Ucrainei. La summitul NATO, Marea Britanie a anunțat planuri de a finanța inițiative comune de producție de drone cu Ucraina și Germania, după ce s-a angajat să investească în capacitatea de producție de rachete cu rază lungă de acțiune a Ucrainei.
Aceste promisiuni sunt muzică pentru urechile lui Zelenski, dar nu sunt un panaceu pentru problemele Ucrainei privind echipamentul în timp ce războiul continuă, iar Rusia lansează o ofensivă pe mai multe fronturi – în regiunile Donețk, Harkov și Sumi. Industria internă a Ucrainei nu se poate dezvolta suficient de repede pentru a neutraliza asistența militară a Coreei de Nord pentru Rusia, iar armatele europene cu stocuri epuizate trebuie să aprovizioneze Ucraina prin comenzi de noi arme din SUA.
În ciuda acestor semnale negative, ingeniozitatea tactică a Ucrainei are o capacitate de încetini avansul Rusiei. Declarația comandantului forțelor armate ucrainene, Oleksandr Sîrski, potrivit căreia Ucraina a oprit ofensiva Rusiei în Sumi și Operațiunea Spiderweb asupra bombardierelor strategice rusești sunt o dovadă în acest sens.
Refuzul Rusiei de a detensiona războiul, în ciuda pierderilor extrem de mari și a câștigurilor lente, sugerează că Ucraina nu se poate baza doar pe determinare, și, în sens larg, dăunează perspectivelor pe termen lung ale Ucrainei de a se integra pe orbita de securitate transatlantică.
În timp ce Trump și Rutte au salutat creșterile cheltuielilor pentru apărare care ar trebui să crească rezistența pe termen lung a NATO, marginalizarea Ucrainei de către declarația comună a NATO anulează multe dintre beneficiile Alianței. Securitatea pe termen lung este imposibilă dacă aliații nu acționează într-o manieră concretă și predau efectiv Ucraina Rusiei.
