„În ianuarie, 378 de cereri (de eliberare) au fost depuse la tribunal, iar în februarie 175 de cereri, în total 553 de persoane (…). Procesul s-a terminat cu succes”, a anunţat la televiziunea de stat vicepreşedinta Curţii Supreme Maricela Soza Ravelo, transmite Ultimelestiri.md cu referire la news.ro.
Lista persoanelor respective nu a fost însă făcută publică.
Guvernul cubanez anunţa la 14 ianuarie că intenţiona să elibereze treptat 553 de deţinuţi, condamnaţi cu privire la „diverse delicte”, în cadrul unui acord încheiat cu Vaticanul, imediat după retragerea insulei de pe lista americană a ţărilor care susţin terorismul de către fostul preşedinte Joe Biden (2021-2025).
Eliberările au început încă de a doua zi, însă au fost întrerupte la 21 ianuarie, după decizia lui Donald Trump de a revoca decizia predecesorului său.
Ele au fost reluate – sporadic -, potrivit mai multor organizaţii de apărarea drepturolor omului.
Autorităţile cubaneze nu au făcut niciodată publică lista deţinuţilor – politici şi de drept comun – care urmau să fie eliberaţi şi nici vreun calendar al eliberărilor.
Vicepreşedinta Curţii Supreme aminteşte că este vorba despre eliberări condiţionate, care pot fi „revocate” şi că personale eliberate este necesar ”să aibă un comportament social conform normelor noastre socialiste de trai împreună” în perioada de probaţiune.
Platforma Todos – care reuneşte mai multe ONG-uri de apărarea drepturilor omului, a înregistrat 212 eliberări de deţinuţi politici, majoritatea cubanezi care au participat la manifestaţii antivernamentale la 11 iulie 2021.
Mii de persoane au ieşit atunci în stradă în întreaga inuslă pentru a cere mai multă libertate şi condiţii de trai mai bune.
Voință de transparență
Între persoanele eliberate de la jumătatea lui ianuarie se află disidenţii istorici José Daniel Ferrer şi Felix Navarro, declaraţi „prizonieri de opinie” de către Amnesty international (AI).
În schimb, artiştii disidenţi Luis Manuel Otero Alcantara şi Maykel Osorbo, de asemenea declaraţi „prizonieri de opinie” de către AI, şi condamnaţi la cinci şi, respectiv, şapte ani de închisoare, nu au fost eliberaţi.
Recompensat în 2024 cu Premiul norgevian Rafto al Drepturilor Omului, artistul Otero Alcantara a fost condamnat cu privire la insltarea simbolurilor partiei, ultraj şi tulburarea ordinii publice, delicte anterioare datei de 11 iulie 2021.
Maykel Osorbo, coautor al cântecului „Patria y vida” („Patria şi viaţa”) – devenit un simbol al manifestaţiilor antiguvernamentale în Cuba – a fost arestat în mai 2021 şi condamnat cu privire la tulburarea ordinii publice, ultraj al justiţiei şi agresiune.
ONG-ul Justicia 11J, cu sediul în afara Cubei, şi-a exprimat luni seara pe X „îngrijorarea” şi a cerut „transparenţă” din partea autorităţilor cubaneze.
„Mărturiile pe care le-am culoes sugerează că numărul deţinuţilor de drept comun eliberaţi este mai mare” decât al deţinuţilor politici, anunţă Justicia 11J, care cere „actorilor internaţionali şi organizaţiilor de apărarea drepturilor omului să acţioneze urgent şi să ceară statului cubanez lista oficială a beneficiarilor”.
ONG-ul cere „informaţii clare despre criteriile de selectare şi respectarea angajamentelor asumate în faţa comunităţii internaţionale”.
Potivit unor date oficiale, aproximativ 500 de manifestanţi de la 11 iulie 2021 au fost condamnaţi, unii la pedepse de până la 25 de ani de închisoare.
Unii dintre aceşti manifestanţi au fost eliberaţi după ce şi-au ispăşit pedepsele.
Organizaţiile de apărarea drepturilor omului şi Ambasada Statelor Unite în Cuba estimează la 1.000 numărul total al deţinuţilor politici în Cuba.
Guvernul cubanez neagă existenţa deţinuţilor politici şi acuză opozanţii de faptul că sunt „mercenari” în solda Statelor Unite.
