Se așteaptă ca legea să fie susținută de parlamentarii centriști ai lui Macron și de partidele de stânga, în timp ce dreapta și extrema dreaptă se vor opune, transmite Ultimelestiri.md cu referire la adevarul.ro.
Marți, 27 mai, deputații francezi au votat în favoarea proiectului de lege prezentat de Olivier Falorni. Acesta creează un drept la asistență în moarte care vizează „autorizarea și însoțirea unei persoane care a exprimat o cerere de a recurge la o substanță letală”.
Proiectul de lege propus de deputatul Falorni în primă lectură, a trecut cu 305 voturi pentru și 199 împotrivă.
Ca parte a unui pachet mult așteptat de legi privind sfârșitul vieții, amânat de decizia președintelui Emmanuel Macron de a dizolva parlamentul anul trecut, deputații urmează să voteze marți și un proiect de lege mai puțin controversat care stabilește dreptul la îngrijiri paliative, scrie The Guardian.
Ambele voturi sunt începutul unui lung proces parlamentar care va necesita ca proiectele de lege să treacă la Senat – camera superioară – și apoi la camera inferioară pentru a doua lectură, ceea ce înseamnă că este puțin probabil ca acestea să devină lege înainte de anul viitor.
Guvernul a descris legea privind dreptul la moarte drept „un răspuns etic la nevoia de a sprijini bolnavii și suferinzii”, insistând că nu este „nici un nou drept, nici o libertate … ci un echilibru între respect și autonomia personală”.
Proiectul de lege ar permite unei echipe medicale să decidă dacă un pacient este eligibil pentru „a avea acces la o substanță letală atunci când acesta și-a exprimat dorința”. Pacienții ar putea să o folosească ei înșiși sau să o primească de la o asistentă medicală sau de la un medic „în cazul în care nu sunt în stare fizică să facă acest lucru singuri”.
Condiții stricte
Pacienții trebuie să îndeplinească o serie de condiții stricte: trebuie să aibă peste 18 ani, să aibă cetățenia sau reședința franceză și să sufere de o „boală gravă și incurabilă, care le pune viața în pericol, în stadiu avansat sau terminal”, care este „ireversibilă”.
Boala trebuie să provoace „suferințe fizice sau psihologice constante și insuportabile” care nu pot fi rezolvate prin tratament medical, iar pacientul trebuie să fie capabil să își „exprime liber și în cunoștință de cauză” dorința de a-și pune capăt zilelor.
Se așteaptă ca proiectul de lege – denumit în Franța lege privind „sfârșitul vieții” sau „ajutorul la moarte”, mai degrabă decât „sinucidere asistată” sau „eutanasie” – să fie susținut de deputații centriști ai lui Macron și de aliații acestora, precum și de stânga, deputații de dreapta și de extremă dreapta urmând să voteze împotrivă.
Toate grupurile parlamentare au primit un vot liber pentru a-și exprima convingerile personale. Eutanasia este un subiect extrem de sensibil în Franța, o țară cu o tradiție catolică îndelungată, iar proiectul de lege este contestat și de mulți lucrători din domeniul sănătății.
Premierul François Bayrou, un catolic devotat, a declarat că are „întrebări” și că s-ar abține dacă ar fi deputat, însă Macron a declarat anul trecut că Franța are nevoie de această legislație deoarece „există situații pe care nu le poți accepta în mod uman”.
În prezent, Franța permite eutanasia pasivă – cum ar fi refuzul susținerii artificiale a vieții – și sedarea profundă înainte de deces, însă pacienții care doresc opțiuni active de încheiere a vieții nu au de ales decât să călătorească în alte țări în care eutanasia este legală.
Sondajele de opinie arată că majoritatea francezilor sunt în favoarea morții asistate, dar Franța a fost mai lentă decât mulți vecini europeni în a o legaliza. Alții dezbat în mod activ această problemă, inclusiv Regatul Unit, unde un proiect de lege privind moartea asistată se află în fața parlamentului.
Cum este legea eutanasiei în alte țări europene
Eutanasia activă – în care un îngrijitor induce moartea la cererea pacientului, și sinuciderea asistată – în care medicii oferă pacientului mijloacele de a-și pune capăt singur vieții – sunt legale în Țările de Jos și în Belgia din 2002, în condiții în general similare. Un medic și un expert independent trebuie să fie de acord că pacientul suferă insuportabil și nu are nicio speranță de ameliorare. De atunci, ambele țări au extins acest drept la copiii sub 12 ani.
De asemenea, Luxemburg a dezincriminat eutanasia activă și moartea asistată în 2009. Eutanasia activă este interzisă în Elveția, însă sinuciderea asistată este legală încă din anii 1940, iar organizații precum Exit și Dignitas au ajutat mii de cetățeni elvețieni, rezidenți și alte persoane să își pună capăt zilelor.
Austria a legalizat sinuciderea asistată în 2022, în timp ce Spania a adoptat o lege în 2021 care permite eutanasia și sinuciderea asistată medical pentru persoanele cu o boală gravă și incurabilă, cu condiția ca acestea să fie capabile și conștiente, cererea să fie făcută în scris, reconfirmată ulterior și aprobată de o comisie de evaluare.
Portugalia a dezincriminat eutanasia în 2023, dar măsura nu a intrat încă în vigoare după ce anumite articole au fost respinse de Curtea Constituțională.
În Regatul Unit, deputații au aprobat legalizarea morții asistate în Anglia și Țara Galilor pentru adulții cu o boală incurabilă care au o speranță de viață mai mică de șase luni și sunt capabili să își ia singuri substanța care le provoacă moartea, în cadrul unui prim vot în noiembrie anul trecut.
Deputații trebuie acum să voteze dacă textul, modificat în mai pentru a permite medicilor să renunțe la această opțiune, este trimis în camera superioară pentru o examinare suplimentară. Parlamentul scoțian a trecut, de asemenea, de primul său vot asupra unui proiect de lege pentru legalizarea morții asistate.
