Apărând eforturile UE ca un „lucru în curs”, Borrell a spus că livrările către Ucraina vor ajunge acum la 524.000. Aceasta reprezintă doar 52% din ţintă, a declarat Borrell în cursul unei conferinţe de presă după o reuniune informală a miniştrilor apărării din UE la Bruxelles, transmite Ultimelestiri.md cu referire la digi24.ro.
El a trasat o nouă ţintă de peste un milion de obuze până la sfârşitul lui 2024, cu 630.000 de obuze în curs de fabricare, conform datelor statelor membre ale UE.
Ţările membre ale Uniunii Europene se angajaseră să furnizeze Ucrainei un milion de proiectile de 155 mm pentru a face faţă invaziei ruse până în martie 2024, dar au avut dificultăţi pe tot parcursul anului trecut în a respecta termenul de livrare, notează DPA, citată de Agerpres.
La 20 martie 2023, statele membre ale UE au promis Ucrainei că vor furniza un milion de obuze de artilerie noi în termen de 12 luni. Acestea urmau să fie organizate din stocurile ţărilor UE, dar şi prin intermediul unor noi proiecte comune de achiziţii publice, cu scopul de a preveni penuria în cadrul forţelor armate ucrainene.
Cu toate acestea, noile angajamente din partea UE privind ajutorul militar pentru Kiev au fost blocate în ultimele luni, în condiţiile în care blocul comunitar depune eforturi pentru a-şi consolida capacităţile de producţie de armament. Ministrul german al apărării, Boris Pistorius, a afirmat în noiembrie, la o reuniune anterioară a miniştrilor apărării din UE, că blocul comunitar va rata ţinta.
„Obiectivul de un milion nu va fi atins, trebuie să ne asumăm asta”, a spus el.
În acest context, Uniunea Europeană a cerut miercuri celor 27 de state membre un inventar detaliat al ajutorului lor militar acordat Ucrainei, şeful diplomaţiei europene, Josep Borrell, considerând că este „important de clarificat situaţia”, potrivit AFP.
Europenii au livrat deja aproximativ 300.000 de obuze, iar până la sfârşitul anului 2024 vor avea o capacitate de producţie anuală de aproximativ 1,4 milioane de obuze, potrivit lui Thierry Breton, comisarul european responsabil de industria de apărare. Această capacitate va fi majorată la două milioane până în 2025.
Dar o mare parte este exportată în ţări terţe, în detrimentul Ucrainei aflată în plin război, a recunoscut săptămâna aceasta un oficial european de rang înalt, sub rezerva anonimatului, notează agenţia franceză de presă. Recunoaşterea ratării ţintei de către Borrell survine în contextul în care cancelarul german Olaf Scholz a făcut apel la alte state membre ale UE să ofere un sprijin militar mai mare pentru Ucraina.
Sprijinul militar pentru Ucraina „nu poate depinde doar de Germania”, a declarat Scholz înaintea unui summit crucial al UE privind ajutorul acordat Ucrainei în războiul său actual împotriva invaziei ruse pe scară largă. Scholz a spus că Germania a furnizat Ucrainei mai mult ajutor decât orice altă ţară după SUA, jumătate din totalul ajutorului acordat Ucrainei din partea Europei.
„Şi dacă noi am fi cei care trebuie să facem cea mai mare parte din asta, atunci nu ar fi suficient pentru Ucraina. Vrem ca mai multe ţări să joace un rol activ în furnizarea de sprijin”, a declarat Scholz, care a semnat un editorial publicat miercuri în Financial Times, alături de alţi patru şefi de guvern din UE.
„Trebuie să ne dublăm eforturile pentru a garanta menţinerea sprijinului nostru atât timp cât va fi nevoie”, scriu Olaf Scholz, Mette Frederiksen (Danemarca), Petr Fiala (Republica Cehă), Kaja Kallas (Estonia) şi Mark Rutte (Ţările de Jos), potrivit AFP.
Preşedintele ucrainean Vladimir Zelenski a îndemnat, de asemenea, Germania să îşi folosească influenţa economică şi diplomatică pentru a mobiliza partenerii europeni. „Germania poate reuşi să consolideze (sprijinul) UE”, a declarat el într-un interviu acordat duminică televiziunii publice germane ARD.
