Summitul din Alaska s-a încheiat fără un acord de armistițiu, cerut inițial atât de Donald Trump, cât și de președintele ucrainean Vladimir Zelenski, dar a nuanțat solicitările Kremlinului pentru negocierea unui acord de pace, transmite Ultimelestiri.md cu referire la libertatea.ro.
Într-un interviu acordat pentru Fox News, Trump a recunoscut că a discutat cu Putin despre un transfer de teritorii ucrainene și că au ajuns „în mare parte la un acord”.
„Cred că suntem destul de aproape de o înțelegere. Ucraina trebuie să fie de acord. Poate că vor spune «nu»”, a declarat liderul republican de la Casa Albă.
Vladimir Zelenski este așteptat luni la Washington pentru o discuție cu privire la soluționarea războiului purtat de Vladimir Putin împotriva Ucrainei.
Putin refuză armistițiul și prelungește războiul
Două surse citate de Reuters sub rezerva anonimatului au redat cerințele lui Putin după modul în care le-a formulat Trump liderilor europeni cu care a discutat după summitul din Alaska. Nu este clar dacă aceste cerințe constituie un punct de plecare pentru negocieri sau o propunere finală pentru convenirea unui acord de pace. La prima vedere, cel puțin unele dintre cereri ar reprezenta provocări uriașe pentru conducerea de la Kiev.
Putin se opune unui armistițiu și susține că vrea un „acord cuprinzător” care să includă așa-numitele „cauze profunde” ale războiului din Ucraina.
Liderul de la Kremlin vrea ca armata ucraineană să se retragă de pe cele mai fortificate poziții
El cere ca armata ucraineană să se retragă complet de pe pozițiile sal fortificate din Donețk și Lugansk, care formează împreună regiunea extinsă Donbas (est), în schimbul înghețării liniilor de front în Herson și Zaporojie (sud-est).
„Dar, de facto, totul va depinde de cuvântul de onoare al lui Putin”, a declarat o altă sursă, adăugând că Trump „este înclinat” să susțină această propunere.
Teritoriul infim pe care l-ar retroceda Rusia
Rusia ar ceda porțiuni relativ mici de teritorii ucrainene ocupate în regiunile Sumă și Harkov. Practic, conform configurației actuale, Kremlinul pare dispus să cedeze un teritoriu de 440 de kilometri pătrați și să captureze încă 6.600 de kilometri pătrați considerați esențiali și pe care armata rusă nu-i poate cuceri de mai bine de 11 ani, dintre care ultimii trei ani și jumătate cu implicarea sa directă în războiul din Ucraina.
Conducerea de la Kiev a respins deja orice retragere a armatei ucrainene de pe o structură defensivă crucială pentru a preveni atacurile rusești. Președintele Zelenski a menționat că este obligat să respecte Constituția Ucrainei, fapt ce l-a deranjat pe Donald Trump.
Cerere specială pentru Crimeea și „nu” aderării Ucrainei la NATO
În plus, Putin vrea ca peninsula Crimeea, anexată în martie 2014, să fie recunoscută ca parte a Rusiei. Kievul și aliații europeni resping recunoașterea formală a dominației Moscovei în peninsula de la Marea Neagră.
Regimul de la Moscova, disperat să scape de sancțiuni
Putin mai vrea ridicarea unor sancțiuni impuse de occidentali din cauza invaziei sale din Ucraina și ca țara vecină să nu adere niciodată la NATO. În schimb, potrivit lui Trump, ar fi dispus să accepte anumite garanții de securitate pentru Ucraina. Nu se știe ce garanții ar lua în calcul Putin să accepte, în condițiile în care regimul de la Moscova nu a respectat Memorandumul de la Budapesta în privința Ucrainei și nici alte acorduri internaționale.
Statut oficial pentru limba rusă
Trump a vorbit despre garanții de securitate în conformitate cu articolul V din NATO, dar nu în cadrul NATO. Articolul V prevede că orice atac împotriva unui aliat este considerat un atac împotriva tuturor.
În cele din urmă, Putin cere ca limba rusă să primească un statut oficial în Ucraina, iar Biserica Ortodoxă Rusă să funcționeze fără restricții.
Agențiile ucrainene de informații acuză biserica ortodoxă local afiliată Moscovei că este o „complice” a Kremlinului și găzduiește spioni. O lege ucraineană interzice orice organizație religioasă legată de Rusia.
