Murăturile sunt apreciate nu doar pentru gustul lor distinct, acrișor, ci și pentru beneficiile pe care le aduc sănătății. Conservarea prin fermentație a fost folosită încă din vremuri străvechi, în diverse colțuri ale lumii, de la Asia la Europa, Africa și America de Sud, transmite Ultimelestiri.md cu referire la catine.ro.
Murăturile tale au început să fermenteze
Cel mai frecvent, murăturile fermentează datorită unui proces natural numit fermentație lactică, care implică bacteriile lactice.
Aceste microorganisme transformă zaharurile din legume în acid lactic, proces ce are loc în absența oxigenului. Legumele murate conțin deja bacterii lactice, precum Lactobacillus și Pediococcus.
Acestea pot fi prezente și prin contactul cu alte legume sau prin adăugarea de culturi speciale.
Fermentația are loc și datorită zaharurilor naturale din legume, care, metabolizate de bacterii, dau naștere acidului lactic. Acidul lactic nu doar că oferă gustul acru caracteristic murăturilor, dar contribuie și la conservarea lor.
Cum oprești murăturile din a fermenta
Dacă dorești să oprești fermentația și să păstrezi murăturile într-o stare mai stabilă, există câteva metode simple și eficiente. Păstrarea lor la frigider reduce semnificativ activitatea bacteriilor lactice, încetinind procesul.
De asemenea, poți scurge murăturile de saramură, să le clătești bine și să le introduci într-o saramură proaspătă, cu un conținut mai scăzut de sare, pentru a le menține crocante și a reduce fermentația excesivă, spun specialiștii.
Care este diferența dintre murare și fermentare
Este important să înțelegem diferența dintre murare și fermentare, două metode tradiționale de conservare folosite de secole.
Murarea presupune conservarea alimentelor într-o soluție de oțet, sare și uneori zahăr, mediul acid creat prevenind dezvoltarea bacteriilor nocive și prelungind durata de valabilitate a alimentelor.
Fermentarea, în schimb, se bazează pe acțiunea bacteriilor sau a drojdiilor prezente în mod natural sau adăugate ca cultură. În timpul fermentării, microorganismele consumă zaharurile din alimente și produc acid lactic sau alcool, împiedicând astfel creșterea bacteriilor dăunătoare și conservând eficient alimentele.
Murarea oferă o gustare rapidă, cu aromă ușor acrișoară, în timp ce fermentarea este un proces mai lung, care creează un profil de aromă mai complex și mai intens.
Ce alimente pot fi murate și ce alimente pot fermenta
Există numeroase alimente care pot fi murate sau fermentate. Legumele și fructele, precum varza, castraveții, morcovii, sfecla sau merele, sunt cele mai populare, însă se pot conserva și ouă sau pește.
Printre alimentele fermentate se numără pâinea cu maia, chefirul, kimchi, varza murată, oțetul sau miso. De asemenea, fermentația este prezentă și în băuturi, cum ar fi vinul, berea, kombucha, cidrul sau sake.
Pe lângă conservare, fermentația oferă și beneficii pentru sănătatea digestivă, stimulând flora intestinală și adăugând arome specifice preparatelor, de la note acre la gusturi umami, care le fac mai complexe și mai plăcute.
Fermentația este, așadar, un proces natural, vechi de mii de ani, care nu doar că păstrează alimentele, dar le transformă, aducând valoare nutrițională și gust desăvârșit. Prin înțelegerea mecanismelor sale și aplicarea unor metode simple de control, poți avea murături gustoase, crocante și sănătoase, fără ca ele să fermenteze excesiv.
