În jurul orei 4:30, preţul barilului Brent din Marea Nordului, referinţa internaţională pentru petrol, a scăzut cu 3,61%, ajungând la 93,29 dolari. Acesta a scăzut chiar pentru scurt timp sub pragul de 90 de dolari, înregistrând o scădere de peste 5%, transmite Știr.md cu referire la news.ro.
Echivalentul său american, barilul West Texas Intermediate (WTI), a scăzut cu 4,18%, ajungând la 85,59 dolari.
După două săptămâni de bombardamente conduse de Statele Unite în Iran, nu a mai fost semnalat niciun nou atac începând de vineri seara. „Întrucât strategia noastră se bazează în esenţă pe ripostă, am întrerupt şi noi operaţiunile”, a comentat purtătorul de cuvânt al armatei iraniene, Mohammad Akraminia. Potrivit ambasadorului SUA la ONU, Mike Waltz, Donald Trump lasă „spaţiu” pentru negocieri cu Teheranul. Acesta a afirmat că negocierile continuă, subliniind totodată că şeful statului nu a renunţat la o nouă escaladare cu care a ameninţat Republica Islamică.
„Evenimentul marcant al weekendului a fost suspendarea atacurilor împotriva Iranului începând de vineri seara, fără explicaţii sau anunţuri, după treisprezece zile de bombardamente. (…) Deşi este dificil să previzionăm cu certitudine evoluţia situaţiei, scenariul nostru de bază rămâne acela al unei dezescaladări progresive”, a declarat Michael Wan, de la banca MUFG.
Piaţa manifestă speranţa unui armistiţiu care să permită reluarea navigaţiei în strâmtoarea Ormuz, astăzi practic blocată şi aflată sub control iranian. O cincime din producţia mondială de ţiţei tranzitează de obicei prin această trecere strategică.
Michael Wan subliniază mai mulţi factori care favorizează o acalmie: „armata americană ar putea să nu dispună în prezent de muniţie suficientă pentru a susţine un război total; iar alegerile de la jumătatea mandatului se apropie, Trump neavând niciun interes ca preţurile petrolului să se menţină la nivelurile actuale”. În plus, „ţările din Orientul Mijlociu şi din Golf au, în general, interesul ca pacea să prevaleze (…). În sfârşit, anumite semne indică, de asemenea, că China a jucat un rol mai important în aceste negocieri”, adaugă analistul.
Cu toate acestea, o a doua sursă de îngrijorare a pieţelor s-a adăugat însă odată cu blocada maritimă a navelor saudite, decisă de rebelii houthi din Yemen, susţinători ai Iranului.
Protocolul de acord semnat pe 17 iunie de Washington şi Teheran a determinat o scădere bruscă a preţurilor, petrolul Brent tranzacţionându-se atunci la puţin peste 70 de dolari, înainte ca reluarea confruntărilor să provoace o nouă creştere bruscă a preţurilor în iulie.
„Dacă îngrijorările legate de inflaţie se atenuează şi încrederea investitorilor se îmbunătăţeşte, ne putem aştepta la achiziţii, în special de titluri ciclice” pe pieţele bursiere, observă experţii de la Tokai Tokyo Securities.
Cu toate acestea, în ciuda scăderii preţurilor petrolului, bursele asiatice rămân instabile: după ce au înregistrat creşteri la deschidere, câştigurile lor s-au moderat, fiind în continuare afectate de titlurile din sectorul tehnologic.
Luni dimineaţă devreme, la Bursa din Tokyo, indicele de referinţă Nikkei a înregistrat o creştere de 0,24%, ajungând la 64.764 de puncte. Celelalte pieţe din regiune au înregistrat evoluţii contrastante: la Seul, indicele Kospi a scăzut, în schimb, cu 0,45%. Sydney a înregistrat o creştere de 1,05%, Taiwanul a pierdut 0,84%, iar indicele Hang Seng din Hong Kong a avansat cu 0,90%.
Pe piaţa valutară, moneda japoneză s-a apreciat cu 0,18%, ajungând la 163,53 yeni pentru un dolar, după ce săptămâna trecută a atins cele mai scăzute niveluri din ultimii 40 de ani.
